Consensul este că, dacă ar deveni disponibile pe scară largă, maşinile pe bază de hidrogen ar putea ajuta la reducerea masei de carbon din marile oraşe.

De fapt, studiile internaţionale au arătat că maşinile pe bază de hidrogen ar putea juca un rol în reducerea pe termen lung ale emisiilor de gaze, în timp ce consumatorii îşi pot păstra modele existente de a conduce şi de mobilitate personală.

Aceste vehicule au autonomie mai mare şi se pot alimenta mai rapid decât alte tehnologii alternative, cum ar fi maşinile electrice. Ambele tehnologii au propriile avantaje cu privire la mediile de folosire, ambele fiind de folos pentru a putea atinge normele reducerii emisiilor: maşinile electrice folosite în interiorul oraşelor, pentru distanţe mici, iar maşinile pe bază de hidrogen pentru distanţe lungi, în afara oraşelor.

Companiile auto construiesc maşini ce combină hidrogenul stocat într-un bazin de la bord cu oxigenul din aer pentru a genera electricitate. Electricitatea porneşte apoi motorul electric, ce rulează roţile maşinii. Experţii industriei spun că noul vehicul nu va produce emisii de gaze la nivel local şi nici când sunt produse din surse regenerabile, transformându-le astfel în maşini mult mai prietenoase cu mediul înconjurător decât cele standard. În loc să emită gaze, aceste maşini, vor elibera doar mici doze de vapori de apă în atmosferă.

Primul punct slab al acestor iniţiative este faptul că lipsa staţiilor de alimentare produce obstacole majore pe o piaţă cu acceptare mai largă pentru maşinile pe bază de hidrogen. Numărul limitat al staţiilor de alimentare indică o industrie nouă ce are nevoie de ani de zile pentru a se dezvolta considerabil. Totuşi, unele ţări europene au început deja să implementeze proiecte concrete pentru a-şi dezvolta sau adapta infrastructura în vederea alimentării maşinilor cu hidrogen. În Germania, de pildă, este în curs de implementare un proiect care prevede deschiderea unei staţii de alimentare în aeroportul Brandenburg din. Proiecte similare se dezvoltă şi în Statele Unite ale Americii, cum ar fi iniţiativa care prevede trecerea la maşini alimentate cu hidrogen pentru transportul în comun.

Costul acestor maşini reprezintă, de asemenea, o problemă. The Financial Times spune că este improbabil ca aceste maşini să devină viabile din punct de vedere comercial în următoarea perioadă de timp, iar dacă alimentarea se scumpeşte din cauza taxelor, dorinţa de a deţine o maşină prietenoasă cu mediul înconjurător ar putea să scadă dramatic. De cealaltă parte, costul pe kilogram de combustibil se va îmbunătăţii pe scală economică odată ce un număr mare de maşini vor utiliza staţiile de alimentare cu hidrogen.

În concluzie, dacă aceste două probleme majore ale industriei constructoare de maşini pe bază de hidrogen – numărul limitat al staţiilor de pompare şi costul mare privind producţia şi alimentarea – vor fi atenuate atunci masa de carbon va fi serios redusă în marile oraşe, în timp ce consumatorii vor putea să îşi continue ritmul de viaţă obişnuit.