In acelasi timp, 7 din 10 respondenti declara ca orasele mari din Romania nu dispun de suficiente statii de incarcare pentru a mentine autonomia autovehiculelor electrice, potrivit aceluiasi studiu. Costul de achizitie (important pentru 8 din 10 respondenti), autonomia limitata si durata mare de incarcare (unul din trei pentru ambele variante) sunt motivele care ii retin pe romani de la achizitia unui vehicul electric sau hibrid. Studiul mai arata ca masina este mijlocul de transport urban preferat de cei mai multi dintre romani (6 din 10 respondenti), pe cand bicicleta este un mijloc de transport preferat de numai 2 din 10 romani. 4 din 10 romani cred ca masinile autonome (care se conduc singure) vor produce schimbari importante asupra mediului. 50% dintre respondenti cred ca intretinerea unui autovehicul electric este mai putin costisitoare decat intretinerea unui autovehicul cu motor termic, iar cei mai multi realizeaza ca numarul masinilor electrice va creste, datorita interesului din ce in ce mai ridicat pentru modalitati de transport care nu polueaza. Aproape 5 din 10 respondenti au afirmat ca nu stiu cat de extinsa este reteaua de statii de incarcare gratuita a masinilor electrice, iar mai bine de 6 din 10 cred ca orasele din Romania nu sunt pregatite pentru mobilitatea electrica.

Ca parte a eforturilor de a stimula mobilitatea ”verde” si reducerea poluarii, compania CEZ, cel mai mare producator de energie regenerabila din Romania, investeste in solutii de E-Mobilitate. Martin Zmelik, CEO-ul Grupului CEZ in Romania si prezentatorul tv Cabral Ibacka au initiat, pe 26 iulie, “Ziua E-Mobilitatii” la CEZ in Romania, continuand traditia de anul trecut, cand cei doi au fost protagonistii unui film despre viitorul E-Mobility in Romania.

Daca in 2016, in premiera, cei doi au parcurs cu un singur “plin” de baterie traseul Bucuresti-Pitesti, anul acesta, pentru a sublinia importanta mobilitatii pentru locuitorii oraselor moderne, protagonistii au facut turul Bucurestiului la bordul unui vehicul Renault Zoe din flota companiei si pe biciclete electrice.

Dupa experienta de condus un vehicul electric in traficul aglomerat bucurestean, CEO-ul Grupului CEZ in Romania si invitatul sau au parcurs o parte din traseu pe doua biciclete electrice, prototipuri puse la dispozitie de Pegas.  Experimentul celor doi a demonstrat ca deplasarea fara motorul termic in marile orase nu este doar posibila, ci si distractiva.

In egala masura, Grupul CEZ are planuri legate de extinderea retelei de statii de incarcare, iar in toamna anului trecut a depus o cerere de finantare cu 650.000 de lei din partea Autoritatii Fondului de Mediu pentru un proiect privind extinderea retelei de statii din regiunea Olteniei. In tara de origine a Grupului, Cehia, CEZ opereaza deja o retea de 70 de statii de incarcare (din care 26 ultra-rapide) si a obtinut fonduri europene pentru finantarea extinderii retelei, in perioada 2017-2020, cu inca 42 de statii, in cadrul programului “Connecting Europe Facility”.

Studiul sustinut de CEZ Romania a mai aratat ca:

- 87% dintre respondenti considera ca cel mai important beneficiu al mijloacelor de mobilitate electrice este reprezentat de emisiile poluante reduse. Al doilea beneficiu mentionat – sunt mai silentioase (49,5%)

- 50% dintre respondenti cred ca intretinerea unui autovehicul electric este mai putin costisitoare decat intretinerea unui autovehicul cu motor termic, iar cei mai multi realizeaza ca numarul masinilor electrice va creste, datorita interesului din ce in ce mai ridicat pentru modalitati de transport care nu polueaza.

- 5 din 10 romani estimeaza costurile de carburant pentru autoturismul propriu undeva sub 300 lei (plus TVA), iar 4 din 10 cheltuiesc intre 300 si 500 de RON lunar pentru carburant.

- 56% din respondenti circula zilnic cu masina, iar 70% din ei in oras.

- 7 din 10 romani considera ca o alta metoda eficienta de reducere a poluarii in orasele mari din Romania ar fi introducerea autobuzelor electrice, iar 61% cred ca bicicleta, tricicleta sau mopedul contribuie la reducerea poluarii.

Studiul a fost realizat pe un esantion de 1.668 de respondenti provenind din orase mari (peste 100.000 locuitori), in perioada 24-30 iulie 2017.