In mod evident, Chapman era un inginer de curse pur-sange. Pentru a-si implini proiectele ambitioase pentru curse, el a inceput sa construiasca masini de strada. In 1957, modelul de curse Mk6 a fost transformat pentru a deveni primul Lotus de strada din istorie – modeul Mk7. Masina este renumita pentru faptul ca este usoara si usor de manevrat. Inca este consturita de Caterham sub licenta. In acelasi an, el a prezentat modelul Elite, care a folosit un bloc sasiu-caroserie revolutionar.

1960

Modelul Elan din 1962 a dus la apogeul companiei Lotus. Invantand din lectia Elite, Chapman a proiectat un model mai ieftin cu sasiu de otel, pentru noul roadster. Puterea venea de la motorul dublu alimentat Ford. Frumosul roadster gonea la fel de repede cum s-a si vandut. O productie totala de 12.000 de masini a constituit recordul all-time al companiei.

Dupa Elan, prima masina sport de putere medie, Europa, s-a vandut foarte bine. Din 1960, afacerea Lotus s-a extins catre consultanta in inginerie si pe alte domenii, ca de exemplu, proiectarea sasiului pentru DeTomaso Mangusta si DeLorean, Lotus (Ford) Cortina, Lotus Sunbeam, Lotus (Opel) Omega si dezvoltarea motorului pentru Chevrolet Corvette ZR1.

Afacerea cu ingineria a devenit mult mai importanta decat productia de masini, iar aceasta din urma a scazut din 1970 si pana la inceputul anilor 1990. Ca rezultat, Lotus Engineering s-a departat de divizia de masini de strada, la fel ca Team Lotus in anii 1950.

Declinul vazarilor de masini s-a datorat neglijarii diviziei de masini de strada. Chapman s-a concentrat pe provocarea F1 si a lasat ca masinile de strada sa fie conduse de catre altii.

1970

Modelul Esprit din 1976 a fost proiectat sa fie o supercar capabila sa concureze cu Ferrari si Porsche, dar motorul de 4 cilindri 907 nu s-a considerat ca merita pretul, nici chiar in forma turbo. Calitatea productiei si complexitatea designului nu au fost niciodata punctele forte ale companiei, astfel ca a ataca piata de supercars a fost pur si simplu o decizie gresita. In combinatie cu criza petroului din acea perioada, noile supercars fara brand bine pozitionat au deteriorat mult imaginea companiei.

1980

In 1981, Colin Chapman a murit subit din cauza unui atac de inima. Lotus a fost aruncata intr-un colaps financiar si a vandut 25% dintre actiuni catre Toyota in 1984. De atunci, gigantul japonez a invatat despre tehnologia motorului multi-valva si l-a implementat in productia de masa. Patru ani mai tarziu, Toyota a parasit Lotus si acesta a fost preluat in intregime de catre GM.

GM a cheltuit peste 40 de milioane de dolari pentru dezvoltarea noului Elan MkII, sperand sa creasca volumul la 3.000 de vehicule anual. Insa, micul roadster mergea intr-o directie gresita – configuratia tractiune-fata, o capacitate mica a motorului turbo si un corp mult prea greu. Toate acestea erau in conflict cu filosofia lui Colin Chapman. Cel mai important este ca micul Lotus era foarte scump in comparatie cu competitorii japonezi, cel mai notabil fiind Mazda MX-5.

1990

Masina s-a vandut foarte prost, astfel ca GM a scos-o din productie in 1993 si a vandut Lotus catre Italian Tycoon Romano Artioli, care deja reabilitase Bugatti.

Omul cu parul alb a facut foarte putin sa ajute Lotus. A imbuntatit intr-adevar proiectul Elise si i-a dat acest nume dupa fiica sa cea mare. Oricum, toti ar fi aprobat acest proiect low-cost in astfel de conditii financiare.

Elise s-a dovedit a fi un mare succes, datorita sasiului de aluminiu si conformarii principiului lui Chapman – sa ajunga la performanta prin greutatea mica. Insa Artioli a intampinat greutati financiare si Bugatti a intrat in faliment. A vandut majoritatea actiunilor catre producatorul malaezian Proton, in 1996.