In timp ce Henry Ford producea masini care s-au vandut cu 440$, iar fratii Packard s-au concentrat pe masini care aveau preturi incepand cu 2.600$.  Automobilele Packard au fost comercializate nu numai in SUA, dar si in strainatate.

Avand nevoie de mai mult capital, fratii Packard l-au gasit la Henry Bourne Joy, un membru al unei vechi familii bogate din Detroit, caruia i-au adus un Packard. Impresionat de fiabilitatea acestuia, el i-a vizitat pe frati si curand a adus un grup de investitori, printre care Truman Handy Newberry, cumnatul sau. In octombrie 1902, Ohio Automobile Company a devenit Packard Motor Car Company,iar sediul central al companiei s-a mutat la Detroit si Joy a devenit general manager iar, mai tarziu, presedintele companiei.

Fabrica din Detroit a fost proiectata de Albert Kahn si a fost primul centru de constructii industriale in oras. La deschidere a fost considerat cel mai modern centru pentru constructia de automobile din lume. Fabrica era construita pe o suprafata de 325.000 mp si strabatea East Grand Boulevard. Mai tarziu, a fost impartita in 87 de companii diferite. Kahn a proiectat de asemenea si The Packard Proving Grounds in Utica, Michigan.

Automobilele Packard au fost printre cele ai luxoase ale vremii si compania era unul dintre cei 3 “P” ai industriei auto americane de elita, alaturi de Pierce-Arrow din Buffalo, New York si Peerless din Cleveland. Packard s-a evidentiat intr-atat incat productia sa s-a plasat ianintea General Motors Cadillac.

1930

Incepand cu anii 1930, Packard a incercat sa iasa din criza prin fabricarea unor vehicule mai putin costisitoare, incepand cu octombrie 1929. Ca producator independent, Packard nu a avut puterea de a-si absorbi pierderile, cum au facut Cadillac cu GM si Lincoln cu Ford, insa a avut o pozitie mai buna decat alte branduri de lux.

Packard a avut un alt avantaj pe care alte branduri nu l-au avut, o singura linie de productie. Prin men]inerea unei singure linii, Pakcard a fost capabila sa isi mentina costurile la un nivel scazut. Pakcard nu si-a facut un obicei din a-si schimba baza de productie in fiecare an. Decat sa introduca noi modele annual, Packard a inceput sa foloseasca Seriile proprii pentru a-si diferentia modelele din 1913. In 1930, automobilele Pakcard erau considerate o parte de Seriei 7, iar din 1942, Packard ajunsese la Seria 20.

Pentru a depasi criza, Pakcard a inceput sa produca masini cu preturi mai accesibile. In 1935, a fost lansat primul model sub 1.000$, Packard 120. Productia de masini s-a triplat in acel an si s-a dublat din nou in 1936.

Intre 1937 si 1945 au fost luate trei decizii care au bantuit compania de-a lungul intregii sale istorii. Pana in 1937, Packard era inca primul producator auto de lux, chiar daca cele mai cautate modele erau 120 si Super Eight. Sperand sa castige cat mai mult din piata, Packard a decis sa lanseze modelul 110 in 1937, care era alimentat de un motor de 6 cilindri. In timp ce introducerea acestui model a fost o idee excelenta la acel moment, masina a fost lansata totusi intr-un moment de recesiune.

A doua decizie a fost cea de modernizare a designului in momentul in care SUA a intrat in cel de-al doilea Razboi Mondial. Temandu-se sa schimbe totusi prea mult designul, compania a lansat Packard Clipper in toamna anului 1941, ca model pentru 1942. Orice beneficiu putea aduce Clipper companiei, acesta a fost negat de conversia la productia militara si finalul vanzarilor catre clientii finali in timpul razboiului. Daca Packard ar fi asteptat lansarea pana dupa razboi, probabil ca modelul ar fi fost prima noutate post-belica a companiei.

A treia decizie a fost aceea de a instala o a doua linie de productie, cu costurile aferente. Inainte de razboi, singura linie de productie a Packard lucra in favoarea costurilor reduse, dar odata cu cea de-a doua linie, costurile au crescut si, ca atare si preturile masinilor.

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Packard a inceput sa constuiasca si motoare de avion si a achizitionat licenta pentru motoarele Merlin ale Rolls-Royce, simplificandu-le si imbunatatindu-le. Motoarele Packard au alimentat faimosul P-51 Mustang, cunoscut ca "Cadillac of the Skies" (Cadillac-ul Cerului). Era cel mai rapid avion de lupta non-jet construit vreodata si putea zbura mai sus decat orice altul din vremea sa, permitandu-le pilotilor o rata mai mare a supravietuirii in timpul luptelor. Au construit de asemenea si motoarele de 1350, 1400 si 1500 cp, V-12 care alimentau barcile American PT (fiecare barca avea cate 3) si cateva ambarcatiuni ale Flotei Marine Britanice.