In principiu ai dreptate: daca sunt gugustiuci care sunt dispusi sa iti dea mai mult pentru acelasi kkt de ce sa nu le ceri mai mult.
Care ar fi (procentual) diferenta intre cat platesti in america o rata la un credit imobiliar/30 ani si chiria aceleiasi case?

Apropos:
Eu stiu ca americanii au dus-o foarte bine ani de zile platind chirii. Asta pana cand li s-a bagat pe gat o parte din "visul american", aceea de a fi proprietari de case. Ca daca ramaneau chiriasi, se chemau tot un fel de homleshi, nu?

intrebarea ta nu are sens. cit costa chiria e ceva care ilustreaza cit valoreaza o casa (care casa?) la un anumit moment, pe cind rata de credit e ceva care ilustreaza cit a costat o casa cind ai cumparat-o, sau cind ai refinantat-o ultima oara. dobinda la rata de credit (care de fapt e buna parte din rata in sine) e scutita de impozit, dar nu in toate statele; chiria nu e scutita de impozit. in schimb, daca ai inchiriat o casa pe care ai cumparat-o pe credit, dobinda asta nu mai e scutita, ba din contra, banii pe care-i capeti chirie sint venit, deci impozabili. cind ai casa platesti impozite de proprietate. cind stai in chirie, poprietarul de obicei iti repara cam tot ce se strica la casa, citeodata plateste si gaz, apa, curent electric. cind e casa ta, repari tot, si faci si curatenie pe trotuar (daca exista).

acuma spui si ce exprima indicatoru asta al tau, "diferenta procentuala" intre rata si chirie?...

Depinde enorm de piata locala, reguli samd. In San Francisco de exemplu e piata adversa pentru cumparatori, raportul intre rata si chirie e de vreo 3x, mai adauga inca juma de chirie sau mai mult in taxe de proprietate. In alte locuri insa chiria=rata. Asta e de fapt procentul normal, ideea e ca cumperi o casa si ai banii retunrati in 30 de ani si tot nu poti sa spui ca e o afacere grozava, pentru ca blochezi cei 20% de avans. Daca casa nu se apreciaza n-ai facut mare lucru in termeni de afacere, daca te uiti la procente. Numai ca de obicei preturile cresc desi nu obligatoriu.



Ba in toate statele daca vorbim de impozitul federal . Intradevar o comparatie exacta e complicat de facut din cauza diferentei de impozit, statul incurajind "visul american" (=visul romanesc).

Corect, depinde de piata locala.
Uite la ce ma refer, 20krpm: in conditiile de fata, sarind peste impozit+TVA (care in Romania se percepe pe orice momentan si nu cred sa se scoata pentru ratele la credite in viitorul foarte apropiat) daca imi cumpar o casa de 100k euroi voi plati cam 1000 euroi rata/luna (asigurarea inclusa)+impozitul neglijabil (0.1% din valoarea impozabila+mobila (pe care nu ti-o cumperi in fiecare an insa trebuie sa o cumperi), pentru cazul de fata undeva la 75 euro/an); daca inchiriez acceasi casa (mobilata) ma costa undeva la 3-500 euro/luna.
Intr-un oras (altul decat... NY sau mai stiu eu care) cat costa chiria unui apartament de 100k $ si cat costa chiria pentru acelasi apartament (scade facilitatile fiscale).
Ozz, daca nu ar fi prea mare deranjul ca sa ne dai niste date concrete ti-as fi recunoscator, mersi .

intr-un oras ca NY nu exista case de $100k. apartamentele de inchiriat nu sint de vinzare - aici cine inchiriaza are o cladire intreaga, un complex intreg, sau o strada intreaga, si inchiriaza unit-urile. dar nu le vinde, decit cu cladirea, cu complexu, sau cu strada. sa ai o casa si sa o inchiriezi, mai ales acum cind preturile scad, nu face absolut nici un sens ca business. chestia asta o fac doar fostii negustori de case, care functioneaza in damage control mode.

edit: daca musai vrei une xemplu, uite. vecinul meu a cumparat o casa cu $500k, a mai bagat in ea vreo $100k, si a incercat sa o vinda cu $900k. piata a picat rau, el a tot scazut din pret, n-a reusit sa o vinda nici cu $750k. acum (zice el) o inchiriaza cu $4500k. cu ce te ajuta toate astea?

WOW! Foarte tare .

Mesajul tau imi spune 2 lucruri:
1. eviti un raspuns, ma indoiesc ca nu gasesti sa cumperi nici macar o garsoniera cu 100k $ mai ales in conditiile de fata in care casele au scazut cat au scazut; am zis 100k pentru ca nu cunosc cat sunt chiriile la o casa scumpa (peste 150-200k euro);
2. Un credit pe 30 ani pentru o suma de 570k euro (740k $) te costa 5k euro/luna deci in America ar fi cam echivalenta rata la o casa cu chiria; in Romania rata este de 3 ori mai mare ca o chirie, deci de ce mi-as cumpara casa cand pot sa stau de banii aia in chirie 90 ani?

Vecinul tau mi se pare un bisnitar nesimtit: a bagat 600k, cu un profit multumitor de 30% valoarea casei ar fi 780k insa el a vrut in prima faza sa castige 300k in loc de un decent 180k iar in conditiile in care casa lui nu mai valoreaza probabil nici macar 3-400k el vrea sa o vanda cu 750k (profit de 25%); din punctul asta de vedere nu pot decat sa imi doresc sa fie cat mai putini de astfel de oameni. Daca stai si te gandesti ca o fi luat un credit cu ipoteca de 800k ii urez si bancii sale faliment placut; singurul regret il am ca bancile europene au pus botul si au cumparat o parte din ipotecile astea.
Oricum in Romania nesimtirea in imobiliare atingea cote mult mai mari: la 800 e/m2 construit un intreprinzator vindea cu 3.600 e/m2, deci la o scadere de peste 100% a preturilor caselor (momentan scaderea se situeaza pe la 15-35%) boul tot are un profit de 100% din investitie asa ca scuza-ma daca nu mi-e mila de constructori si inca mi se par foarte mari preturile la case.

cauta tu casa cu $100k in new york, daca-ti trebuie. vezi ce gasesti.


in america nu platesti cu euro, si in general e putin fortat sa tragi concluzii despre america dupa ceea ce se-ntimpla in romania.


it's ok, si tu pari un avocat imbecil. dai verdicte inainte sa cunosti situatia. casa de linga mine e declarata monument istoric - e una din cele mai vechi case de pe-aici (datata 1912 ), "casa de pe plantatie", pe vremea in care toata valea era plantatie de portocali. casele astea nu ai voie sa le refaci sau sa le schimbi, ci doar sa le restaurezi. vecinul meu a cumparat casa cu cash, pentru ca e un restaurator de arta cu destul de mult succes in business, si n-a avut nevoie de credit. vecinul meu, pe linga $100k dati pe vopsele, lemn, si mai ales solutii de curatat (era intr-un hal de nedescris cind a cumparat-o), a muncit ca dementu timp de 6 luni de zile. si vecinul meu a incercat sa o vinda la un pret la care sa se cumpere - n-a reusit, dar de 2-3 ori a fost aproape. cu ce te doare pe tine ca vecinul meu a incercat sa obina un profit de 50%? doar pentru ca el isi doreste sa aiba mai mult decit tine? doar pentru ca gaseste afaceri mai bune decit a ta?

KLM: ma de ce &^%$ masii / mea este 16% profit mai "civilizat" / "onest" decat 30% ??
AT&T, Coca COla, Adobe, Microsoft, Cisco, Sap, Oracle sunt bisnitari nenorociti??? Ca si ei fac Margins de peste 50%

Tu daca vine un necunoscut maine la tine si iti cere bani, cu ce dobanda ii dai?

GROSS margin . Si firma la care lucrez eu are gross margin peste 50% dar la sfisit nu ramine decit vreo 10%. Profitul de 30-50 sau 1000% mie mi se pare foarte civilizat doar ca de obicei asa oportunitate nu scapa... de unde rezulta concurenta acerba si scaderea profitului.




Ai uitat citi bani pui jos daca o cumperi. Cit se pune jos in Romania? Aici au trecut vremurile cu 0% si in general daca vrei conditii bune de imprumut ar trebui sa ai un 20%. Tinind cont si de mobila (ai zis mobilat), si de conditiile proaste de creditare care iti ridica rata, as spune ca e o prostie sa cumperi la diferenta asta. Ca sa merita sa cumperi (din pvd finaciar, nu vorbim aici de stil de viata si confort sufletesc) rata trebuie sa fie comparabila cu chiria sau macar nu mult mai mare... nu uita ca o proprietate vine si cu alte angarale dupa ea, de exemplu iti cer bani pentru izolatia blocului, ti se sparge oi tzeava, se arde un fir, se mai strica un alta (mai ales la case). N-ai batai din astea de cap la inchiriat.



Mi-e greu sa-ti dau date exacte acum. Un apartament de inchiriat de 3 camere in Manhattan e vreo 3500-4000 si de cumparat binisor peste un milion. Un apartament de 800k in SF se inchiriaza cu 2500 probabil. Un apartament de 2-300k in NY dar nu in oras ci intr-o suburbie cu universitate la 80km costa ceva peste 1400 sau acolo la inchiriat. Orasele universitare de exemplu au preturi la chirii foarte mari dar preturi la case date de realitatea locului. Pretuil la case nu e foarte cuplat cu pretul la chirii, in general casele se pot duce foarte sus dar pentru chirii e un plafon in metropolele scumpe care au teren limitat (NY - Manhattan in special care e o insula, SF care e o penisula) si invers in oraselele universitare ieftine din midwest. Nu exista apartament sau casa decenta de 100k$ in nici un oras cit de cit decent in america.
Ca sa vezi cit vine rata pe an baga si tu in google mortgage calculator (uite unul: http://www.bankrate.com/brm/mortgage-calculator.asp), lasa valorile default in afara de valoarea imprumutului. Ce nu pot sa-ti spun e cit mai e dobinda ca habar n-am. Oricum pentru 1 milion luat imprumut cu 7% trebuie sa dai ~6600 lunar.



Si cind te gindesti ca nici n-a luat-o cu banii lui ci probabil cu bani d ela banca .
Valoarea casei e data de piata, sa te vad eu ca o dai sub piata pe a ta ca sa ai in profit "de bun simt". Ce are asta cu bisnita? De fapt, ce e rau in bisnita?

PS: bah, terminati cu scandalul.

"vulpea daca n-ajunge la struguri zice ca-s acrii" cam asta ar fi cu bisnita.
acum se vor face bani buni, averile mari vor trece in alte miini. cine intelege bursa si are niste bani de investit va cistiga mai mult decit din speculatii/bisnita. pe termen scurt putem spune ca sintem afectati cu totii, mai ales companiile cu productivitate scazuta. din punctul meu de vedere, nespecialist in domeniul financiar, bataia e mult mai lunga si se leaga direct de productie. s-ar putea sa vedem din ce in ce mai putine produse made in china dar si salarii mai mici. in franta a inceput deja acest fenomen, in spania la fel.
am exemplul unei firme mari, cu faclitati de productie in toata lumea. pina acum produsele de la noi se vindeau in estonia, lituania, gemarnia si franta. la noi veneau cele din turcia si franta. acum s-a schimba politica si fiecare filiala va vinde in tara in care produce si ocazional va exporta acolo unde este necesara acoperirea cererii. de asemenea au schimbat politica de achizitii, urmind ca mare parte din componente sa fie luate de la furnizori locali.

eu sunt batut in cap.
am gasit un apartament intr-un bloc nou in sectorul 6, apartament de 3 camere 103mp cu finisaje si loc de parcare inclus in pretul total de ....85.000euro. pe acest apartament acum un an si ceva probabil constructorul ar fi cerut 150.000 euro. predarea se va face in martie anul acesta.
eu as putea vinde apartamentul ce-l avem acum si cu ceva economii ce le avem se fac fix 85.000 euro. oportunitatea mi se pare prea mare.
insa eu nu am un loc de munca si avem o rata la o banca ce reprezinta 1/2 din veniturile sotiei al carei job este 100% safe. mi-e teama sa nu ma arunc ca ala fara minte si tinand cont ca eu nu am venituri , sa urmeze zile negre in care sa traim de pe o zi pe alta.
maine ma duc la ora 16 la un interviu.

bafta.

La ora 16? Ce fel de interviu e asta, pina la ce ora lucreaza aia? Eu n-am dat nici un interviu mai scurt de 8 ore, iar unele pot fi pina la 16 ore (2 zile).
Aruncatul acum la apartament poate fi o prostie, mai are unde sa cada un procent bunicel, ca sa nu zic ca daca intri in imposibilitate de plata iti bate banca la usa... lasa pretul de anul trecut, ala nu o sa-l revezi prea curind, poate nici in zeci de ani ca la japonezi.

@Ozz
Voi aveti perioada de proba? Aici standard sunt 9 luni.... Poate la voi alea 16 ore includ si perioada de proba

Ma rog... nu intru mai mult in subiect... adica chiar un apartament tip vagon langa o sina de cale ferata de prin Bronx costa mai mult de 100k? Am vazut un interviu cu unul dintre cei mai bogati brokeri feroviari din Romania care spunea ca a vandut pe la inceputul lui 2008 un complex de apartamente nou construit in Florida cu 230k $/apartament, deci un apartament de 50 ani ar trebui sa coste pe undeva pe la jumatate avand in vedere si calitatea materialelor unor case din acea zona.

Am transformat moneda ca sa fac calculul creditului in euro (nu am gasit un calculator in $ iar creditele imobiliare in moneda americana au devenit pasari foarte rare in Romania) doar ca am gresit la conversia inversa: rata ar ajunge 6.600$.
Nu uita, eu am plecat de la premisele unei persoane care ar trai mai bine in America in conditiile unor venituri si a conditiilor de creditare din Romania; imi vine greu sa gandesc valori de astea foarte mari, iar cand vad ca se vehiculeaza sume in jurul a 500k-1 mil $... deja este mult prea mult .


1. nu sunt avocat
2. avocatii nu dau verdicte, ei pledeaza cauze
3. cand dai verdicte folosesti termeni cum ar fi: cu siguranta, sunt sigur, asa e pe cand eu am folosit mi se pare si o sa iti explic de ce: cumperi o casa cu 500k, bagi 100k in restaurare+hai sa zicem 60k (un venit mai mult decat decent/jumatate de an) deci ajungi la 660k euro; probabil ca stii ca la "monumente istorice" valoarea lor este data de pastrarea anumitor parametri (o masina de epoca valoreaza o ceapa degerata daca nu are suruburi originale, am vazut in Gl o astfel de casa - culoarea gri - cu ferestre din tamplarie de aluminiu alb); este, daca vrei, echivalent cu faptul ca eu cumpar un apartament de 100k euro, bag in el 20k si vreau sa-l vand cu 180k, crezi ca am sanse?
Ma mai influenteaza alt aspect: daca vinzi un apartament cu multiple imbunatatiri cu 100k euro atunci vecinul tau de palier care nu are buna nici macar instalatia sanitara va cere un pret foarte apropiat, vecinul lui, daca are un apartament echivalent cu al meu va zice: "Pai stai asa, asta a vandut cocina aia cu 100k, inseamna ca eu trebuie sa cer 120k!"
Deci de data asta cine face atacuri personale?

Nu dau bani cu dobanda.
Am spus ca mi se pare si am explicat de ce iar firmele pe care le-ai enumerat mi se pare ca fac parte din aceeasi categorie, intregita, mai nou, de Honda sau Audi.

@Azazel
Cum fu la interviu?


@Ozz
Daca stau si ma gandesc am avut si eu parte de interviu de doua zile... insa nu toate odata. La Toyota Europe.
Cam o ora de teste anti-retardati violenti pe internet.
Apoi o ora jumate de interviu telefonic cu o tampitica clonata de la RH, in care mi-a pus intrebarile stereotip de RH.
Apoi 8h, o zi de teste la ei la sediu (astea au fost interesante).
Apoi 2h discutie cu directoarea de la resurse umane, o discutie interesanta si la obiect insa, nu blablauri.
Apoi invitatie la inca un interviu de 2h cu potentialul viitor sef si directorul serviciului (pe care insa am declinat-o, fusesem angajat in alta parte, oferta a venit cu 3 saptamani dupa ce expirase deadlineul pe care ei insisi il stabilisera.... ). Cu tot cu timpii de asteptare, se depaseau cele 16h de care povesteai.

Apropo, Toyota Europe au in perioada asta de criza 80 posturi disponibile la Bruxelles. Stiu pentru ca m-am uitat pentru un amic speriat ca isi pierde jobul... poate da cuiva din domeniul auto idei

(paranteza de la discutia cu geobu - asta e doar asa, lectura suplimentara.)

Povestea unei furnici

In fiecare zi, devreme de tot, venea la serviciu Furnica cea harnica productiva si bucuroasa de munca ei. Acolo isi petrecea ea zilele, muncind cu sarg si fredonand un cantecel. Era harnica, productiva si bucuroasa de ce facea, dar, vai, nu o superviza nimeni.

Bondarul, presedinte si director general, a considerat ca asa nu se mai poate si a creat un post de supervizor, pe care a angajat un Gandac cu multa experienta. Prima grija a Gandacului a fost aceea de a standardiza ora de sosire si de plecare de la munca, si a elaborat si niste rapoarte minunate pe aceasta tema. Curand s-a vazut ca era nevoie si de o secretara care sa pregateasca rapoartele, si ca urmare au angajat o Paianjenitza, care a organizat o arhiva si s-a ocupat si de telefoane.

Si in tot acest timp, Furnica era harnica, productiva si se bucura de munca ei. Muncea si iar muncea. Si din cand in cand fredona o melodie.

Bondarul, presedinte si director general, era incantat de rapoartele Gandacului supervizor, ba chiar i-a mai cerut si niste tabele comparative si grafice, indicatori de gestiune si analize ale tendintelor de viitor. Asa ca a fost nevoie sa angajeze si o Musca, pe functia de ajutor de supervizor si a trebuit sa-i cumpere si un laptop cu imprimanta in culori.

Curand Furnica harnica, productiva si bucuroasa de munca ei, a incetat sa mai fredoneze o melodie, si a inceput sa se vaiete ca pierde vremea cu hartoagele pe care o puneau sa le completeze, in loc s-o lase sa lucreze.

Si atunci, Bondarul, presedinte si director general, a hotarat ca e momentul sa ia masuri: s-a creat postul de administrator general al departamentului in care lucra Furnica harnica, productiva si bucuroasa de munca ei.Aceasta responsabilitate a fost incredintata Lacustei care, ca prima masura a pus mocheta bej in biroul sau si a cerut sa i se cumpere un fotoliu special. Noul administrator general - e clar - a avut apoi nevoie de o masina, de un laptop ba chiar si de o retea intranet pentru comunicarea cu subalternii. Tot noul administrator general a mai avut nevoie si de o asistenta personala si a adus-o pe Broasca, cea care-i fusese secretara la precedentul loc de munca. Aceasta urma sa-l ajute la elaborarea planului strategic si a bugetului pentru departamentul in care muncea Furnica harnica, productiva si bucuroasa de munca ei.

Furnica nu prea mai canta, si pe zi ce trece devenea tot mai agitata si mai nervoasa.

"Va trebui sa selectionam o societate de consultanta care sa ne elaboreze un studiu cu privire la mediul de lucru in societatea noastra", propuse Lacusta. Iar societatea aleasa, contra unei sume consistente, se puse pe studiu, anuntand ca are nevoie de cateva luni de lucru. Dar intre timp, Bondarul presedinte si director general, reanalizand cifrele ajunse la concluzia ca departamentul in care lucra Furnica harnica, productiva, si ceva mai putin bucuroasa de munca ei, nu mai aducea acelasi profit ridicat ca pana acum. Si l-a contactat pe bufnitza, renumitul consultant in afaceri, ca sa-i ceara un diagnostic al situatziei. Domnul Bufnita s-a invartit trei luni prin birourile societatii si a elaborat un raport sofisticat, in mai multe volume, in valoare de cateva zeci de mii de euro, care se incheia cu concluzia: "Sunt prea multi salariati in acest departament. Trebuie efectuate concedieri".

Asa ca Bondarul, presedinte si director general, a trebuit sa urmeze sfatul consultantului care-l costase cateva zeci de mii de euro, si sa o concedieze pe Furnica harnica, productiva si furioasa, care pe vremuri era harnica, productiva si bucuroasa de munca ei.

(e-folclor)

JK, nu, aici nu exista perioada de proba. Ai dat interviu, esti angajat full. Faci prostii, s-au inselat, ai mintit, zbori urgent. Adica te ia managerul intr-o camera pentru 10 minute, cind iesi de acolo deja te asteapta ala de la security si tipul de la IT sa te escorteze si sa nu faci vreo chestie prin calculator. Pe contract scrie ceva de genul ca e o relatie mutuala si oricare din parteneri poate iesi oricind din ea. Invres, cind pleci tu e politricos sa dai 2 saptamni preaviz.
Deci o perioada de proba n-ar avea nici un sens, tot jobul e o perioada de proba .

Totusi, felul in care decurge un interviu depinde mult de profesie, dar si de companie evident. Companiile mai mari, alea de 300k de oameni tind sa fie mai formale. Adica ai un interviu cu aia de la HR in care iti pun intrebarile alea standard de care zici tu. Am avut o singura data un interviu din asta acum citiva ani la GE. La astia si la plecare ai un exit interview. Companiile normale ca dimensiune (zeci, sute, mii de oameni) insa sint mult mai putin ceremonioase si departamentul de HR n-are nici un rol in interviu, in afara ca ala de la HR te escorteaza dintr-o parte in alta daca e cazul si face putina discutie cu tine (nu interviu, nu are nimic de zis pe foaia aia) daca trebuie sa astepti dimineata. Si la eventual iti prezinta beneficiile de a lucra acolo.
In afara de ala de la GE toate interviurile date de mine pina acum au fost pur tehnice, probleme, le faci la tabla sau pe foie cu ala in fata ta. Atit. fara HR fara nimic. 8 ore de probleme sub tensiune scot untul din tine.

interviul a fost la o firma de recrutare, Adecco se numeste. Practic acest prim interviu a fost cu consultantul de la Adecco sa-si faca o idee despre mine ca sa stie unde ma poate recomanda ulterior. Adecco astia sunt o companie mare worldwide, de altfel fiind suficienti de puternici si in romania si ma bazez suficient de mult pe ei si pe relatiile ce au reusit sa si le faca inclusiv in romanica+ca aici se folosesc de imagine lor de afara care este f buna.
fara sa fiu subiectiv eu zic ca am facut o impresie f buna (sunt critic cu propria persoana si nu m-as amagi).

later edit. Ozz, nu toti sunt ca tine dom'le !

Explicatia crizei e foarte simpla, nu stiu de ce o complicati atata...

Se ia o armata de finantisti ratati de la FMI, care freaca pixurile de birouri si vad cum le scade leafa in fiecare zi din cauza ca economiile statelor incep sa se descurce si fara "ajutorul" lor. Se da telefon la domnul Busch, care da ordin sa se opreasca tiparnita de bani. Brusc, bancile nu mai au lichiditati, datornicii ajung falimentari, jucaria se strica si intra in scena FMI care spune: nu mai aveti de unde sa va imprumutati ca sa construiti case, masini si sa va dezvoltati afacerile? No problem, veniti la noi, avem bani de vanzare. Dar la noi dobanda nu e 10%, e 20%!

Si uite asa, criza scade pretul fabricilor, a economiilor de stat, al tarilor in final. Si daca e criza prelungita, vor putea sa cumpere Romania pe nimic, cu mana de lucru moka. Iar noi nu ne vom putea gospodari singuri, fiindca cineva acolo sus ne...controleaza.

@Azazel
Adecco sunt babani si prin Francia. Insa mie interimii francezi mi-au facut o impresie destul de proasta. In Belgia insa sunt buni, eu fostul job in aero printr-o firma din asta l-am capatat si am mai avut cateva oferte pe care le-am refuzat. Sper ca in Ro sa fie mai apropiati de Be decat de Fr

@Ozz
Noi aici suntem mai "protejati". In 10 minute zbori doar pentru "greseala grava". De exemplu, o gagica a zburat pentru ca a falsificat niste contracte. In rest, nici daca te bati cu seful nu e considerat "greseala grava" si nu te pot da afara inainte sa incerce sa "medieze conflictul" sau sa te "asiste" in a te integra. Singura perioada in care poti fi dat afara fara explicatii e perioada de proba, care e totusi necesara in a depista tampitii. In rest, in afara perioadei de proba, preavizul e de minim doua luni, si de obicei se lungeste pe masura ce stai mai mult intr-o firma, si pe langa asta primesti si niste salarii compensatorii. Cred ca nici una din solutii nu e cea optima, la "voi" nu cred ca in 8 ore iti poti da seama de adevarata capacitate a unui angajat, plus ca tot la "voi" sunt mai multi nebuni care vin cu pusca la servici si incep sa traga in tot ce misca. Insa si protectia excesiva de la "noi" ii face foarte reticenti pe patroni in a angala in general. Protejand excesiv pe cei "dinauntru" tai sansele celor "de afara"....si multe firme prefera delocalizarea sau apelatul la interimi chiar daca nu e intotdeauna solutia cea mai buna economic. Eu costam firma mea 70E/ora, iar daca ma angajam la Matis (un interim franco-belgo-luxemburghez) si apoi lucram ca interim tot la ei tot pe acelasi post as fi costat 110E/ora. Si totusi la mine era plin de matisi, pur si simplu preferau sa plateasca mai mult decat sa riste sa angajeze si apoi sa nu mai poata scapa de tine. Toti au de pierdut, firma pierde bani, tu te plimbi la fiecare 6 luni in alta parte, etc.....
Interviu de iesire am avut si eu, si e chiar destul de interesant pentru ambele parti. Afla si unii si altii chestii utile despre ei insisi. Tu inveti despre cum esti perceput iar ei isi evalueaza mai bine managerii.

criza economica in varianta ei audio. nu ma stradui sa fac vreun comentariu, o las asa, in forma ei pura...

Azi am aflat ca salariile tuturor angajatilor de la firma unde lucrez vor scadea cu 8%. Iar la manageri 10%. Urmatorul salariu apare saptamana asta pe card. Ma astept sa vina deja redus.

Firma este a unui fond de investitii american. Au cheltuit ei cat au cheltuit pana pe la incepulul lui 2008 cand au dat afara 25% din angajati si au sistat toate investitiile majore. In noiembrie au mai dat afara pe cativa si au redus cheltuielile la maxim. La inceput ma tot intrebam cum de nu investesc, de ce nu se iau deciziile corecte. Abia la a 2-a serie de concedieri mi-am dat seama ce se intampla.

Am zis ca daca nu vin salariile la timp, imi voi cauta alt job. Situatia asta cu reducerea salariilor n-am prevazut-o.

PS: era alt topic cu efectele crizei economice asupra forumistilor, dar nu-l mai gasesc si nu cred ca s-a mai scris acolo de ceva vreme.

S-a contopit cu asta...

vazari in statele unite ianuarie 2009 comparativ cu ianuarie 2008
The following manufacturers have reported January 2009 sales figures:

Acura, down 32.4 percent to 7,856
Audi, down 26.4 percent to 4,722
Buick, down 45.3 percent to 6,969
Cadillac, down 42.5 percent to 8,499
Chevrolet, down 48.4 percent to 77,186
Ford, down 39.5 percent to 79,322
GMC, down 40.7 percent to 19,120
Honda, down 30.5 percent to 63,175
Hummer, down 59.9 percent to 1,222
Infiniti, down 20.9 percent to 7,115
Lincoln, down 23.7 percent to 6,091
Lexus, down 30.3 percent to 14,722
Mercedes-Benz, down 42.9 percent to 10,433
Mercury, down 44.2 percent to 5,183
Nissan, down 31.2 percent to 46,769
Pontiac, down 60.5 percent to 9,104
Saab, down 46.1 percent to 955
Saturn, down 59.8 percent to 6,172
Smart, up 177.1 percent to 1,776
Toyota, down 34.9 percent to 102,565
Volkswagen, down 11.6 percent to 12,744
Volvo, down 63.8 percent to 2,910

nu sunt bmw in aceasta ecuatie.
singurii care mai tn capul sus sunt: VW, Infiniti , Lincoln si Audi
distrusii sunt: volvo, pontiac , hummer, saturn


alt subiect:
contrar trendului, la nevasta-mea la servicu se fac angajari iar angajatii deja existenti au primit fiecare o marire de 10% a salariului.

Iti dai seama, Toyota cu 100,000 si Honda cu 60,000 nu tin capul sus da il tine VW cu 12000 si Audi cu vreo 7000. LOL. Pai la aia n-a scazut ca nu mai avea unde.

In ce domeniu lucreaza?

adica unde bati? ma doare in fund(ca sa nu spun mai urat) de audi si vw, daca te gandesti ca am vrut sa ii scot in fata.
man, eu vorbeam de procente. poti sa o iei si asa: daca baza de calcul este mica atunci si procentul cu care vei fi afectat este mic. dar iti garantez eu ca cei ce tin capul sus sunt cei ce au scazut cu procente mici pt ca businessul lor este dimensionat pe niste forecasturi mici. insa cand dintr-o afacere mare scazi cu 1/3 atunci ai probleme. cu siguranta sunt valuri f mari la toyota si honda america in comparatie cu vw sau audi america.

@james kilowatt
la o companie de logistica.

ce stii tu ba ozz, aici e vorba de procente, baii... de restu? ne doare convenabil in fund. daca e sa demonstram ceva, nu putem sa lasam concluziile conexe sa ne stea in cale. trebuie sa ne concentram pe ce ne intereseaza.

si ca sa demonstrez si eu ceva pe baza statisticii respective: e clar, e super-clar, ca toata piata americana auto e pierduta din cauza smart-urilor. americanii se orienteaza in mod evident spre masini care nu pot sa circule pe autostrazi. cu o crestere de 177% in numai un an, in timp ce ceilalti sint in cadere libera, e evident ca smart halesc cu sughitzuri din market share-ul firmelor traditionale.

De ce sa nu poti sa mergi cu smartu pe autostrada? Pai n-ai nici o problema la traffic jam, treci pe sub toti suvistii, truckistii si aia cu tirurile alea.
Acu pe bune eu am vazut destuule smarturi pe autostrada... nu merg la distante mari dar se descurca la naveta obisnuita care e pina in 100 de mile. Evident daca accepti rsicul ca esti mare cit roata unora din participantii la trafic.
@Azazel, tu ai dreptate intr-un fel, dar asta e ca si cum ai spune ca daca esti bogat si-ti scade averea la un sfert, ceea ce e un dezastru pentru tine si genereaza o gramada de stres, stai mai rau ca unul care e sarac si nu-i scade averea deloc.

De fapt nimeni nu stie cum se scrie geaca/giaca pentru simplu motiv ca e cuvint de argou oral, n-a fost intentionat sa fie scris si vine de la "jacket", da e contorsionat teribil.... Eu votez pentru geaca pentru ca giaca imi zgiriie ochiul si ureche si pentru ca pluralul se face ca pentru geaca. Si pentru ca e mai aproape de jacket .

@Ozz
Pai Volvo a reusit sa scada la sub 3000.... Se pare ca intotdeauna e loc de mai rau.

Aoleu, criza asta afecteaza rau: in limba engleza jacket se pronunta [giac/het], doar in pasareasca americana auzi de [gea /chet].

Cum a ajuns asta aici?
Uita-te in scrierea fonetica si vezi unde e i-ul ala.

http://www.merriam-webster.com/dictionary/jacket[1]

Evident nici geachet nu e dar clar e mai aproape.

Revenind, Volvo e un Ford scump, cine naiba cumpara asa ceva aici? In plus e legat de cei 3 "mari", pai daca astia dispar ce faci cu piesele, garantia?

dictionar bursier contemporan

I-auzi, Watcher.....

Far Eastern, stii cum arata interviul de angajare la CFO:

Candidatul 1:
Q: Cat face 1+1 ?
A: 2! (DUHH) -
Bine, multumim, va sunam noi...

Candidatul 2:
q: Cat face 1+1 ?
A: Nu stiu, cam cat ati vrea sa faca?
ANGAJAT!

;-)

acum am vazut la stiri pe antena 3. CFR care este doldora de datorii si-a cumparat un A6 3.0tdi quattro 240cp pe care a platit peste 60.000 euro. aratau aia lista de optiuni. cred ca dl director de la CFR bifase peste 20 .

Frumos, nu-i asa!?

Lasa-ma si tu cu Audi-ul tau, ca ala-i maruntis. Eu sunt suparat pentru petrolu' din Marea Neagra
Si asa mai apar niste miliardari care o sa ne invete la televizor ce-i aia capitalism si afaceri.

petrolul din marea neagra...era prea frumos sa fie al romaniei. dar asa suntem noi: avem ceva si il dam la altii. ce spagi s-or fi luat acolo !!! era clar ca vom castiga procesul de la haga iar anexa la contractul ala pagubos s-a semnat din timp contra a cateva milioane.

Deci totul a plecat de la prostia lumii de a cumpara acele obligatii de la bancile americane, banci care n-au fost interesate (mai mult decat cele din alte colturi ale lumii) cui si cat ii dau bani, banci care intra acum in faliment deoarece nu s-au multumit sa isi acopere incompetenta de pe gheaba institutiilor financiare din restul lumii ci au incearcat sa vanda in continuare credite neperformante dupa ce lumea s-a prins de smecherie.

De cand a inceput si pana azi...


Cronologia crizei financiare: Cele mai importante evenimente din ultimul an si jumatate
Avandu-si originea in incercarea creditorilor ipotecari americani de a pune la dispozitia cat mai multor consumatori bani pentru achizitionarea unei locuinte, criza financiara a evoluat intr-un mod neasteptat in ultimul an si jumatate, generand falimente spectaculoase, producand milioane de someri si afectand toate sectoarele economiei, de la retail la industria auto.

Cu un an in urma putini oameni auzisera de criza pietei de creditare, acum insa expresia a intrat in vocabularul obisnuit.Definit drept ?o lipsa severa de lichiditati? acest fenomen a inceput sa se manifeste in august 2007 cand vestile proste legate de situatia a doua fonduri administrate de banca franceza BNP Paribas au generat o majorare brusca a costurilor de creditare, facand lumea financiara sa inteleaga cat de grava era situatia. Totusi, radacinile crizei creditelor pot fi regasite mult mai devreme.


Problemele subprime
Intre 2004 si 2006, dobanda de referinta a bancii centrale americane (Fed) a urcat de la 1% la 5,35%, generand o incetinire puternica activitatii de pe piata imobiliara rezidentiala din Statele Unite.

Proprietarii de locuinte achizitionate pe credit, dintre care multi de-abia puteau sa-si plateasca rata lunara la banca in momentul in care dobanda era scazuta, au inceput sa intre in incapacitate de plata. Numarul creditelor ipotecare subprime devenite neperformante a atins un nivel record in situatia in care acest tip de credite riscante era destinat consumatorilor cu venituri scazute sau bonitate indoielnica.

Impactul numarului din ce in ce mai mare de credite neperformante s-a resimtit rapid in intreg sistemul financiar global, pentru ca multe dintre ipotecile acordate pe piata subprime au fost ?impachetate? sub forma unor instrumente financiare si vandute mai departe institutiilor financiare si investitorilor individuali.


Semne de avertizare

2007
aprilie
New Century Financial, companie specializata in acordarea de credite subrime, intra in faliment si concediaza jumatate din angajati. In conditiile in care firma vanduse mare parte din ipoteci altor banci, colapsul pietei subrime incepe sa-si faca simtite efectele asupra bancilor din intreaga lume.

iulie
Banca de investitii Bear Stearns anunta investitorii ca vor primi mai putini bani decat au investit in cadrul a doua fonduri de hedging administrate de catre companie. Anuntul vine dupa ce o banca rivala a refuzat sa acorde un imprumut care ar fi salvat cele doua fonduri.
Stirea este urmata de o declaratie a presedintelui Fed, Ben Bernanke, care avertizeaza ca turbulentele subprime ar putea costa sistemul financiar 100 mld. dolari.


Turbulentele se intensifica
9 august
BNP Paribas anunta inghetarea retragerilor de lichiditati din cadrul a doua fonduri de investitii ale bancii, in situatia in care banca franceza intampina dificultati in a evalua corect activele acestora. Argumentul oficialilor BNP se baza pe ?o evaporare completa a lichiditatilor? de pe piata. Acesta este primul semnal al reticentei institutiilor financiare in a acorda imprumuturi interbancare.
In aceeasi zi, Banca Centrala Europeana injecteaza 95 mld. euro pe piata bancara in incercarea de a imbunatati gradul de lichiditate. In urmatoarele zile suma este majorata cu inca 108,7 mld. euro. Fed, Banca Japoniei si banca centrala a Canadei intervin de asemenea pe piata.

17august
Banca centrala americana (Fed) isi reduce dobanda la care acorda imprumuturi bancilor comerciale cu 0,5%, pana la 5,75%, avertizand ca turbulentele financiare ar putea pune in dificultate cresterea economiei americane.


Colapsul unei banci
4septembrie
Rata dobanzii interbancare urca la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Asa-numita rata Libor, de pe piata londoneza, ajunge la 6,7975%, mult peste dobanda oficiala de 5,75% a Bancii Angliei. Bancile fie nu sunt foarte sigure de soarta celorlati jucatori, fie au nevoie ele insele de banii pe care in alte conditii i-ar plasa pe piata interbancara.

13 septembrie
Presa dezvaluie ca Northern Rock, un creditor ipotecar britanic, si-a asigurat un imprumut de urgenta din partea Bancii Angliei, apeland la rolul acesteia de creditor in ultima instanta. Northern Rock se baza in buna masura pe piata interbancara pentru a-si finanta operatiunile, iar declansarea crizei financiare a oprit robinetul banilor care curgeau catre creditorul britanic.

Stirea referitoare la problemele Northern Rock a indus panica in randul deponentilor care au retras, in numai o zi, 1 mld. lire sterline din conturile bancii. Acestia au continuat sa-si retraga banii pana cand guvernul a intervenit pentru a garanta toate depozitele Northern Rock.

18 septembrie
Banca centrala americana isi reduce dobanda de politica monetara cu 0,5%, pana la 4,75%

19 septembrie
Dupa ce anterior refuzase sa injecteze bani pe piata interbancara, Banca Angliei anunta o licitatie in cadrul careia bancile britanice pot concura pentru 10 mld. lire sterline.


Pierderile uriase ies la iveala
1 octombrie
Banca elvetiana UBS este prima institutie financiara la nivel mondial care anunta pierderi in valoare de 3,4 mld. dolari, cauzate de expunerea masiva pe piata subprime. Presedintele si directorul executiv al bancii demisioneaza. Imediat, gigantul bancar american Citigroup este fortat sa efectueze reduceri de active contabile in valoare de 3,1 mld. dolari. La numai sase luni de la acest moment Citigroup adunase deja pierderi de 40 mld. dolari.

30 octombrie
Seful bancii de investitii Merill Lynch demisioneaza dupa ce firma a anuntat o expunere de 7,9 mld. dolari pe piata creditelor subprime.


Ajutor de la stat
6 decembrie
Presedintele de la acea data al Statelor Unite, George W. Bush, initiaza un plan menit sa ajute peste un milion de proprietari de locuinte care se confruntau cu posibilitatea prescrierii ipotecii.

In aceeasi zi, Banca Angliei reduce dobanda de referinta cu 0,25%, pana la 5,5%.

13 decembrie
Fed coordoneaza o actiune fara precedent a cinci banci centrale din Europa, America de Nord si Asia, prin intermediul careia bancile comerciale au acces la lichiditati exprimate in dolari. Banca Angliei descrie aceasta operatiune drept o incercare de a ?stopa perspectivele unei restrangeri semnificative a conditiilor de creditare?. Actiunea a avut un efect limitat, reducand temporar dobanda la care bancile se imprumuta intre ele.

17 decembrie
Bancile centrale continua sa mareasca sumele puse la dispozitia institutiilor financiare. Fed pune la bataie 20 mld. dolari, iar in ziua urmatoare Banca Centrala Europeana organizeaza o licitatie prin intermediul careia pune la dispozitia bancilor comerciale 500 mld. euro pentru a le ajuta sa treaca peste perioada de sfarsit de an.


Urmatorul val: Asiguratorii de obligatiuni
19 decembrie
Agentia de evaluare financiara Standard & Poor?s isi reduce ratingul pentru o serie de asiguratori de obligatiuni. Exista temeri potrivit carora acestia nu au capacitatea de a-si indeplini obligatiile fata de creditori, fortandu-i pe acestia sa anunte noi pierderi.


2008
9 ianuarie
Banca Mondiala estimeaza ca economia globala isi va incetini ritmul de crestere in 2008, in conditiile in care criza financiara afecteaza cele mai bogate state ale lumii.

21 ianuarie
Pietele de capital din intreaga lume sufera cea mai grava scadere de dupa evenimentele din 11 septembrie 2001.

22 ianuarie
Banca centrala americana reduce dobanda de referinta cu 0,75%, pana la 3,5%, aceasta fiind cea mai insemnata operatiune de acest gen din ultimii 25 de ani. Miscare este menita sa impiedice economia americana sa alunece in recesiune. Pietele bursiere recupereaza pierderile din ziua precedenta.

31 ianuarie
MBIA, unul dintre cei mai mari asiguratori de obligatiuni, anunta pierderi de 2,3 mld. dolari, pe fondul expunerii la piata ipotecara a creditelor subprime.


Marile victime
7 februarie
Presedintele Fed, Ben Bernanke, isi exprima ingrijorarea cu privire la asiguratorii de obligatiuni, declarand ca monitorizeaza cu atentie evolutiile din acest segment ?dat fiind efectul advers pe care problemele celor care garanteaza creditele l-ar putea avea asupra pietei financiare si asupra intregii economii?.
Banca Angliei reduce dobanda cu 0,25%, pana la 5,25%.

10 februarie
Liderii Grupului celor {apte state puternic industrializate spun ca pierderile generate de criza subprime s-ar putea ridica la 400 mld. dolari.

17 februarie
Dupa ce analizeaza mai multe propuneri de salvare a Northern Rock, inclusiv una venita din partea companiei Virgin Group condusa de Richard Branson, guvernul britanic anunta nationalizarea creditorului ipotecar.

17 martie
Bear Stearns, a cincea mare banca de investitii de pe Wall Street, este achizitionata de rivala JPMorgan in cadrul unei tranzactii in valoare de 240 mil. dolari. Cu doar un an inainte banca de investitii valora 18 mld. dolari.

28 martie
Nationwide estimeaza ca preturile locuinetelor britanice se vor prabusi pana la sfarsitul lui 2008, dupa ce anterior prevedea o stagnare a preturilor.


Sfarsitul ipotecii fara avans
2 aprilie
Moneyfacts, agentia care monitorizeaza produsele financiare de pe piata din Marea Britanie, spune ca aproape 20% din produsele oferite de bancile britanice au fost retrase de pe piata in numai o saptamana. Cinci zile mai tarziu creditul ipotecar cu avas zero dispare de pe piata, cand ultimul produs de acest gen este retras de banca Abbey.

8 aprilie
Fondul Monetar International (FMI), care supravegheaza economia mondiala, avertizeaza ca pierderile generate de criza creditelor s-ar putea ridica la 1.000 mld. dolari. Oficialii institutiei spun ca turbulentele din sectorul subprime se extind si pe celelalte segmente, precum piata imobiliara comerciala, creditele de consum si cele destinate corporatiilor.

10 aprilie
Banca Angliei reduce dobanda de referinta cu cu 0,25%, pana la 5%.

21 aprilie
Banca centrala de la Londra anunta detaliile unui plan in valoare de 50 mld. lire menit sa ajute bancile comerciale afectate de criza, permitandu-le acestora sa schimbe instrumentele riscante bazate pe ipoteci cu obligatiuni de stat.


Bancile incep sa ceara ajutor
22 aprilie
Royal Bank of Scotland anunta un plan de strangere de lichiditati de la actionari, in schimbul carora acestia urmau sa primeasca actiuni cu drepturi de alocare atasate in valoare de 12 mld. lire sterline. Banca anunta, de asemenea, reduceri de active contabile de 5,9 mld. lire.

25 aprilie
Persimmon devine primul constructor britanic care anunta o reducere semnificativa a activitatii pe fondul turbulentelor de pe piata ipotecara si al prabusirii increderii consumatorilor. Vanzarile companiei scazusera cu 25% in primele patru luni ale anului.

30 aprilie
Prima scadere anuala, din ultimii 12 ani, a preturilor locuintelor britanice este raportata de Nationwide. Preturile erau cu 1% mai mici decat in perioada similara din 2007, dupa ce timp de sase luni consecutiv numarul locuinelor achizitionate scazuse dramatic.

22 mai
Banca elvetiana UBS, una dintre cele mai afectate institutii in urma declansarii crizei creditelor, lanseaza un plan de strangere de lichiditati in valoare de 15,5 mld. dolari, in incercarea de a acoperi o parte a pierderilor de 37 mld. dolari cauzate de expunerea la piata americana a creditelor subprime.

25 iunie
Barclays anunta un plan de majorare a capitalului cu 4,5 mld. lire sterline. Fondul de investitii suverane Qatar Investment Authority investeste 1,7 mld. lire in banca britanica, primind 7,7% din actiunile companiei. O parte a actionarilor deja existenti isi majoreaza portofoliile detinute.


Creditorii importanti pe marginea prapastiei
8 iulie
Camera de Comert a Marii Britanii publica un studiu in care se vorbeste pentru prima data de eventualitatea aparitiei recesiunii in Regat. Intre timp, principalul indice al bursei londonez, FTSE 100, se prabuseste pe o piata in deriva, dupa ce a pierdut peste 20% din valoare fata de nivelul record inregistrat in 2007.

14 iulie
Autoritatile financiare intervin pentru a sprijini cei mai mari doi creditori ipotecari americani, Fannie Mae si Freddie Mac. In conditiile in care cele doua companii detineau sau garantau credite ipotrecare in valoare de 5.000 mld. dolari, autoritatile nu-si puteau permite sa le lase sa se prabuseasca. In saptamanile anterioare se inregistrase un val de panica in randul investitorilor cu privire la prabusirea celor doi creditori, ceea ce a generat o scadere abrupta a valorii actiunilor acestora.

21 iulie
Doar 8% din actionarii HBOS se arata dispusi sa cumpere titlurile in valoare de 4 mld. lire sterline emise in cadrul unei actiuni de majorare a capitalului bancii britanice. Dar HBOS primeste cele 4 mld. lire, in conditiile in care actiunile ramase nevandute sunt achizitionate de companiile care au garantat noua emisiune de titluri de valoare.

28 august
Nationwide anunta ca preturile locuintelor britanice au inregistrat o scadere medie anuala de 10,5%. O zi mai tarziu creditorul Bradford & Bingley prezinta pierderi de 26,7 mld. lire sterline aferente primului semestru din 2008.

30 august
Ministrul britanic de Finante, Alistar Darling, avertizeaza ca economia tarii se confrunta cu cea mai grava criza din ultimii 60 de ani, precizand ca ?actuala recesiune va fi mai profunda decat se estima anterior?.

5 septembrie
O serie de vesti negative venite de pe pietele globale genereaza cel mai semnificativ declin saptamanal al indicelui FTSE 100 din iulie 2002 incoace. In acelasi timp, datele oficiale indica o crestere a ratei somajului pana la 6,1%.


Furtuna se intensifica
7 septembrie
Creditorii ipotecari Fannie Mae si Freddie Mac ? care detin sau garanteza aproape jumatate din ipotecile acordate pe piata americana ? sunt salvati de guvernul american.

Secretarul de atunci al Trezoreriei, Henry Paulson, spune ca o eventuala prabusire a celor doua companii ar fi prezentat ?un risc sistemic? la adresa intregii piete financiare.

10 septembrie
Banca de investitii Lehman Brothers anunta pierderi de 3,9 mld. dolari in cele trei luni incheiate pe 31 august.

15 septembrie
Dupa esuarea mai multor tentative de gasire a unui cumparator, Lehman Brothers intra in faliment, devenind cea mai mare banca americana care se prabuseste. Fostul sef al Fed, Alan Greenspan, avertizeaza ca ar putea urma si alte falimente de amploare.

Intre timp, o alta banca americana care se lupta sa supravietuiasca, Merill Lynch, isi da acordul pentru a fi achizitionata de Bank of America pentru 50 mld. dolari.

Banca centrala americana anunta un pachet de salvare in valoare de 85 mld. dolari destinat American International Group, cel mai mare asigurator din Statele Unite. AIG primeste creditul in schimbul a 80% din actiunile companiei.

17 septembrie
Lloyds TSB face publica preluarea celui mai mare creditor ipotecar britanic, HBOS, in cadrul unei tranzactii evaluate la 12 mld. lire sterline. Tranzactia, efectuata in urma unei prabusiri abrupte a actiunilor HBOS, a creat un gigant bancar care detine aproape o treime din depozitele si creditele de pe piata britanica.

25 septembrie
In cadrul celui mai mare faliment al unei banci comerciale americane, WashingtonMutual, care detinea active de 370 mld. dolari, este inchisa de autoritatile de reglmentare si vanduta catre rivala JPMorgan Chase.

28 septembrie
Criza creditelor loveste din plin sectorul bancar european dupa ce gigantul financiar belgiano-olandez Fortis este nationalizat partial pentru a i se asigura supravietuirea.

In Statele Unite, membrii legislativului ajung la un acord asupra planului de salvare a sistemului financiar initiat de Trezorerie. Programul permitea guvernului federal sa cheltuie 700 mld. dolari din banii contribuabililor pentru a cumpara active neperformante detinute de bancile aflate in dificultate. Este cea mai importanta interventie a statului de la Marea Depresiune incoace.

29 septembrie
In Marea Britanie, creditorul Bradford & Bingley este nationalizat. Guvernul de la Londra preia controlul asupra creditelor in valoare de 50 mld. lire streline ale bancii, in timp ce depozitele si sucursalele bancare sunt vandute bancii spaniole Santander.

Guvernul islandez preia controlul asupra celei de-a treia mari institutii financiare a tarii, Glitnir, dupa ce banca a intampinat probleme serioase in a-si asigura finantarea pe termen scurt.

Wachovia, cea de-a patra mare banca americana, este cumparata de rivala Citigroup in cadrul unei tranzactii intrumentate de autoritatile americane. Citi se angajeaza sa absoarba pierderile de 42 mld. dolari ale companiei.

Camera Reprezentantilor respinge planul de slavare financiara in valoare de 700 mld. dolari, generand noi tensiuni pe pietele bursiere internationale. Aceasta actiune pune noi semne de intrebare cu privire la capacitatea bancilor de a trece peste criza. Indicele Dow Jones se prabuseste cu 7%, sau 770 de puncte.

30 septembrie
Dexia intra pe lista bancilor europene salvate de la colaps pe fondul inrautatirii turbulentelor de pe piata. Dupa o noapte de negocieri, guvernele belgian, olandez si francez isi dau acordul pentru a injecta 6,4 mld. euro in cadrul companiei. In acelasi timp, guvernul irlandez anunta ca va garanta toate depozitele administrate de bancile locale pentru o perioada de doi ani.


Lupta cu turbulentele
3 octombrie
Camera Reprezentantilor adopta planul in valoare de 700 mld. dolari elaborat de Trezoreria americana pentru a sprijini sistemul financiar.

Autoritatea de Supraveghere Financiara din Marea Britanie majoreaza limita de garantare a depozitelor pana la 50.000 lire sterline.

6 octombrie
Germania anunta un plan de 50 mld. euro pentru a salva unul dintre cei mai mari creditori ai tarii. Acordul de salvare a Hypo Real Estate, incheiat cu o serie de banci private, costa cu 15 mld. euro mai mult decat se estimase.

In acelasi timp, Islanda anunta un plan de sprijinire a sistemului bancar local. Bancile islandeze isi dau acordul pentru a vinde o parte a activelor lor externe.

7 octombrie
Guvernul islandez preia controlul asupra Landsbanki, cea de-a doua mare institutie financiara a tarii, care detine filiala Icesave din Marea Britanie.

8 octombrie
Executivul britanic face publice detaliile unui plan de salvare a sistemului financiar in valoare de 50 mld. lire sterline. De asemenea, guvernul ofera bancilor finantare pe termen scurt in valoare de 200 mld. lire.

Fed, Banca Centrala Europeana, Banca Angliei si bancile centrale din Canada, Elvetia si Suedia reduc dodanda de referinta cu 0,5% in cadrul unei actiuni concertate. Fed isi reduce dobanda la 1,5%, Banca Centrala Europeana la 3,75%, iar Banca Angliei la 4,5%.

11 octombrie
Ministrii de finante din tarile puternic industrializate isi asuma un efort comun de contracarare a crizei financiare. Liderii Grupului celor {apte emit un plan in cinci puncte menit sa dezghete piata de creditare in cadrul unei intalniri la nivel inalt la Washington.

13 octombrie
Guvernul de la Londra anunta pomparea de lichiditati in cadrul a trei dintre bancile din Regat, in cadrul uneia dintre cele mai importante actiuni de nationalizare din tara. Royal Bank of Scotland, Lloyds TSB si HBOS au la dispozitie lichiditati totale de 37 mld. lire sterline.

14 octombrie
Administratia de la Washington dezvaluie detaliile unei actiuni prin intermediul careia injecteaza 250 mld. dolari in cadrul mai multoir banci, in incercarea de a readuce increderea in randul investitorilor.

15 octombrie
Datele privind vanzarile de sectorul american de retail indica o scadere de 1,2% in septembrie, cea mai mare din ultimii trei ani. Cifrele conduc la o intensificare a speculatiilor privind o propagare a crizei financiare in interiorul celorlalte sectoare ale economiei. Indicele Doa Jones pierde 733 de puncte, sau 7,87% - cea mai mare scadere zilnica in termeni procentuali din 26 octombrie 1987 incoace.

24 octombrie
Marea Britanie se afla pe marginea recesiunii, potrivit datelor anuntate de institutul de statistica de la Londra. Economia s-a contractat cu 0,5%, in trimestrul trei, aceasta fiind prima scadere din ultimii 16 ani.

30 octombrie
Banca centrala americana isi reduce dobanda de referinta de la 1,5% la 1%. Departamentul Comertului anunta ca economia americana s-a contractat cu 0,3% in perioada iulie-septembrie.


Criza se extinde
6 noiembrie
Fondul Monetar International aproba un credit de urgenta in valoare de 16,4 mld. dolari acordat Ucrainei.

Banca Angliei isi reduce dobanda de referinta de la 4,5% la 3%, iar banca Centrala Europeana de la 3,75% la 3,25%.

9 noiembrie
China anunta un pachet de stimulare economica in valoare de 586 mld. dolari, prin efectuarea de investitii masive in infrastructura si in sistemul de asigurari sociale si prin reducerea impozitelor platite de catre corporatii.

12 noiembrie
Sectretarul Trezoreriei americane, Henry Paulson anunta ca guvernul federal a renuntat la planul de 700 mld. dolari care viza cumpararea de active toxice si se va concentra asupra imbunatatirii accesului consumatorilor la credite.

14 noiembrie
Zona euro intra oficial in recesiune dupa ce statisticile indica o contractie a economiei cu 0,2% in trimestrul trei.
Liderii celor mai dezvoltate 20 de state (G20) se intrunesc la Washington pentru a discuta masurile de contrcarare a crizei si cad de acord asupra implementarii unei reforme pe termen lung.

20 noiembrie
Fondul Monetar International aproba un credit de 2,1 mld. dolari pentru Islanda, dupa ce sistemul bancar al tarii se prabusise, in octombrie. Este primul credit acordat de FMI unui stat occidental in ultimele trei decenii.

23 noiembrie
Guvernul american anunta efectuarea unei injectii de lichiditate in valoare de 20 mld. dolari in cadrul gigantului bancar Citigroup dupa ce actiunile companiei s-au prabusit cu 60%.

25 noiembrie
Guvernul american anunta ca va injecta 800 mld. dolari pentru a stabiliza economia. A doua zi, Comisia Europeana dezvaluie detaliile unui plan de stabilizare economica in valoare de 200 mld. euro.


Intrarea in recesiune
1 decembrie
Recesiunea economiei americane este declarata in mod oficial de catre Biroul National de Cercetare Economica. Concluziile comitetului arata ca economia Statelor Unite a inceput sa se contracte inca din decembrie 2007.

11 decembrie
Bank of America anunta concedierea a peste 35.000 de angajati in urmatorii trei ani dupa preluarea Merill Lynch. Banca Centrala Europeana si Banca Angliei reduc din nou dobanda de politica monetara.

Urmatoarea victima: Industria auto

16 decembrie
Fed reduce dobanda de referinta de la 1% la un interval cuprins intre 0 si 0,25% - cel mai scazut nivel inregistrat vreodata.

19 decembrie
Administratia prezidentiala anunta un plan de sprijinire a celor trei mari constructori auto americani: General Motors, Ford si Chrysler. Cele trei companii urmau sa primeasca 17,4 mld. dolari.

29 decembrie

Trezoreria americana anunta un imprumut in valoare de 6 mld. dolari acordat GMAC, divizia financiara a producatorului auto General Motors.


Turbulentele continua in 2009

2009
8 ianuarie
Banca Angliei reduce dobanda de referinta la 1,5%, cel mai scazut nivel din cei 315 ani de existenta a companiei, continuand efortul de sprijinire a economiei britanice.

9 ianuarie
Datele oficiale arata ca rata somajului din Statele Unite a urcat la 7,2% in decembrie, cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani.

15 ianuarie
Banca Centrala Europeana reduce dobanda din zona euro cu 0,5% pana la 2%. Este a patra miscare de acest gen in numai patru luni. In acelasi timp, guvernul de la Dublin anunta nationalizarea Anglo Irish Bank.

16 ianuarie
Guvernul american acorda Bank of America inca 20 mld. dolari din fondul de 700 mld. dolari. Imprumutul este destinat operatiunilor de integrare in structura companiei a firmei de brokeraj Merill Lynch.

23 ianuarie
Marea Britanie intra oficial in recesiune, statisticile indicand o sacdere a Produsului Intern Brut al tarii cu 1,5% in ultimul trimestru din 2008.

5 februarie
Banca Angliei isi reduce dobanda de referinta pana la 1%, aceasta fiind a cincea reducere consecutiva din ultimele patru luni.

10 februarie
Fostii directori executivi ai marilor banci britanice isi cer scuze in fata parlamentarilor britanici pentru situatia in care au fost aduse institutiile financaiare. Cateva zile mai tarziu, bancherii americani sunt pusi in aceeasi ipostaza de membrii Congresului

"Impactul numarului din ce in ce mai mare de credite neperformante s-a resimtit rapid in intreg sistemul financiar global, pentru ca multe dintre ipotecile acordate pe piata subprime au fost ?impachetate? sub forma unor instrumente financiare si vandute mai departe institutiilor financiare si investitorilor individuali."
"New Century Financial, companie specializata in acordarea de credite subrime, intra in faliment si concediaza jumatate din angajati. In conditiile in care firma vanduse mare parte din ipoteci altor banci, colapsul pietei subrime incepe sa-si faca simtite efectele asupra bancilor din intreaga lume."
De ce ar fi dat faliment in conditiile in care vanduse deja ipotecile?! ce au facut cu banii luati pe ele?
In rest, sunt halucinante sumele care au fost "aruncate" pe piata financiara (adica in vant) in niste institutii care ar fi trebuit sa moara; cel mai simplu ar fi fost ca producatorii/consumatorii sa se poata imprumuta direct de la bancile centrale si sa se lase piata institutiilor financiare sa se regleze singura (adica sa dea faliment cei care au investit in instrumente fara valoare).
Am facut un calcul in mare (bazat strict pe datele din acest articol) si au rezultat minim 3.500 mld euro aruncati in institutiile financiare (mi-am amintit de inca 10 mld pe care i-a primit ING dar nu i-am pus la socoteala pentru ca nu apar mentionati); acesti 3,5k mld euro reprezinta PIB-ul a 23 de tari ca Romania (PIB care nu e chiar mic). O fi bine, o fi rau... eu zic ca a fost inutil, daca se dadeau acesti bani celor care aveau nevoie directa de ei, din cei 5k mld $ pe care ii aveau/garantau cei 2 giganti americani sumele datorate s-ar fi oprit la valori muuult mai mici (cu mult sub 1/3 daca scadem dobanzile si comisioanele), bancile ar fi avut lichiditati iar dobanzile ar fi scazut mult, diminuand si profitul institutiilor bancare dar cineva n-a vrut asta. Cine, cum, ce fel? iar ramane sa (platim ca sa) aflam.
Eu, oficial, ma declar scarbit de impotenta unor oameni care, desi au cojones, nu le folosesc, si aici ma refer la cei responsabili cu puterea in Tara Romaneasca!

Inceputul a fost in 99 cand sub administratia Clinton s-au relaxat normele de creditare pentru a preveni o criza de supraproductie (probabil asemanatoare cu cea interbelica). In continuare administratia Bush s-a ocupat de razboaie si terorism.

Deci in loc sa intre US of A in criza in 99 s-au luat niste masuri care au amanat asta timp de 7-8 ani. Genial.

ce calcul ai facut tu, ma?... "au rezultat" la tine asa din senin 3.5 trilioane de euro? minim? oh, ca sa nu mai vorbim ca ai uitat 10 miliarde, probabil ca ai spus asta ca sa ne dam seama de acuratetea calculelor tale, ca deh, alea 10 miliarde reprezinta 0.3% din 3.5 trilioane... tu ai idee ce inseamna 3.5 trilioane de euro? cam ce pot sa cumpere banii astia? si nu, 3.5 trilioane nu reprezinta pib-ul a 23 de tari ca romania, pentru ca nu exista 23 de tari ca romania - romania e unica. in romania pib-ul creste cu peste 25% intr-un an, nu?

diesel - nu prea ai cum sa-l bagi pe clinton in ciorba asta. clinton a renuntat la vremea lui la doua oprelisti financiare, la doua controale de stat asupra operatiunilor, dar alea au fost minore si nu prea au cum sa fi avut bataie asa de lunga. vezi foarte bine ca in lumea asta totul se duce de ripa in decurs de 4-5 luni... daca chestiile alea ce le-a facut clinton ar fi avut vreo influenta, un pic de common sense ma face sa gindesc ca ar fi avut influenta in anii trecuti, nu abia acuma. lumea de p-aici il lauda pe clinton ca cica a avut economisti foarte buni. la vremea respectiva nu prea eram io la inaltimea momentului, asa ca n-am cum sa confirm, dar statele unite au mers binisor cind era el presedinte.

Pai nu cred ca trebuie mare calcul, daca aduni pachetele din USA (deja un trilion), citeva tari din UE (UK, DE, Elvetia), Japonia si China cred ca ajungi cam acolo... mie imi suna credibila suma asta, asa fara sa stiu numerele ies usor 2.5 trilioane.
Cit despre Clinton, si eu cred ca se exgereaza rolul lui asa cum se exgereaza al lui Bush... da, el a scos niste restrictii in ideea ca bancile oricum fac ce e sanatos pentru biznis. Chiar Greenspan a crezut asta, de unde vedem limita gindirii economice americane ca piata libera se autoregleaza. Da, se autoregleaza dar pretul e un sir de avinturi economice urmate de crashuri. Din pacate piata libera e lasata libera in avint dar la crash intervine statul si fraierul de rind ca sa-l limiteze, deci oricum iese o ciorba de strategii. Variatiile astea violente pe termen lung sigur duc la o crestere a pietei destul de eficienta dar pe termen mai scurt afecteaza foarte tare populatia, si atunci apare politica.
Sub Bush insa cind lucrurile o luasera razna (eu tot aud de criza asta de vreo 2 ani, deci nu e chiar noutate) trebuia sa se intervina dar nu a fost vointa politica... cum sa bagi bete in roate in ceea ce era perceput ca o crestere infinita si foarte buna? Iarasi politica si populismul...Dar vointa politica nu i-a lipsit numai lui Bush ci si celorlalti. Dar in mare eu cred ca daca Bush era presidnte pe vremea lui Clinton si invers tot aia ar fi fost.

Sa vedem:

Aduna sumele si spune-mi la ce valoare ajungi (vezi ca nu am luat in considerare sumele acordate unor state ca Islanda sau Ucraina sau a producatorilor de ceva - in cazul articolului de fata: masini - ci doar sumele bagate direct in sistemul financiar-bancar); ING reprezinta un alt gigant financiar care a fost ajutat de stat (Olanda) cu 10 mld euro, n-o fi mult insa se adauga; nu i-am luat in calcul dar am amintit de ei pentru ca nu sunt pomeniti in articol.

Daca ti se par prea multi bani da-mi voie sa iti mai dau niste citate:

"Presa dezvaluie ca Northern Rock, un creditor ipotecar britanic, si-a asigurat un imprumut de urgenta din partea Bancii Angliei, apeland la rolul acesteia de creditor in ultima instanta."

"Creditorii ipotecari Fannie Mae si Freddie Mac ? care detin sau garanteza aproape jumatate din ipotecile acordate pe piata americana ? sunt salvati de guvernul american."

"Criza creditelor loveste din plin sectorul bancar european dupa ce gigantul financiar belgiano-olandez Fortis este nationalizat partial pentru a i se asigura supravietuirea."

Astea cum s-au facut? fara bani?
Si exemplele pot continua; pana si in Romania, BNR ofera bancilor facilitati la credite (Lombard) pentru care platesc o dobanda de 14.25%/an in conditiile in care piata ofera bani cu macar 5% mai scumpe (ca sa nu mai zic de dobanzile interbancare zilnice de peste 40% - in cazul fericit in care le gasesti asa).
Mai vrei exemple?
Normal ca mi se par foarte multi bani aruncati in vant pentru a salva ceva ce nu trebuie salvat.

Actuala criza economica este datorata, in cea mai mare parte, Bancii Centrala americane, care refuza sa lase companiile cu probleme sa falimenteze, a declarat investitorul Jim Rogers.
[...]
Rogers a afirmat ca "cel mai bun lucru care s-ar putea intampla este sa desfiintam Banca Mondiala si FMI", adaugand ca are "zero" incredere in cele doua institutii financiare. Investitorul a indicat ca BM si FMI au fost create "in 1945 si '46, cu obiective si aspiratii foarte solide - insa ele au lasat departe in urma aceste aspiratii si obiective si sunt conduse in prezent de oameni care, in afara de a avea grija de ei insisi, fac prea putine ... uita-te la proiectele lor si vei fi ingrozit".

Investitorul american, care traieste in prezent in Singapore, a criticat pachetul de masuri economice propus de Administratia Obama, afirmand ca autoritatiile irosesc fonduri importante pentru lucruri inutile si ca salvarea unor companii aflate in criza nu face decat sa inrautateasca lucrurile. Rogers sustine ca SUA urmeaza aceleasi politici dezastruoase luate de Japonia in anii '90, sprijinind firme care trebuie lasate sa falimenteze. El a avertizat ca, la fel ca si in cazul Japoniei, consecintele negative ale acestor politici vor fi vizibile si peste 20 de ani.

"Felul in care sistemul functioneaza este urmatorul: cand apar astfel de momente, cei rezistenti si competenti preiau bunurile celor incompetenti si dupa aceea o iau din nou de la inceput. Asa a facut Coreea de Sud, asa s-a intamplat si in Rusia si lucrurile au functionat. Ceea ce fac ei in acest moment este sa ia lucrurile valoroase de la cei competenti si sa le dea incompetentilor, spunandu-le acestora: va intreceti acuma cu cei buni, cu bunurile si banii lor. Acestea sunt politici economice ingrozitoare si nu vor functiona. Nu au functionat nici inainte si nu vor fi viabile nici de data aceasta", a afirmat Rogers.
[...]
"Federal Reserve nu ii lasa pe oameni sa falimenteze", a spus Rogers. El a indicat ca daca fostul sef al Fed, Alan Greenspan, ar fi permis falimentul celor de la Long Term Capital Management in 1998, Bear Stearns, Fannie Mae si Lehman Brothers ar fi fost astazi in activitate pentru ca "oamenii ar fi suferit o lovitura grea si multi dintre durii care au facut astfel de prostii ar fi fost concediati".

"Felul in care sistemul se presupune ca lucreaza este ca atunci cand faci o greseala trebuie sa platesti. In prezent insa, sistemul a refuzat sa lase oamenii sa falimenteze, si-a salvat prietenii iar acuma noi toti va trebui sa platim pentru ei", a afirmat Rogers.

Jim Rogers este un cunoscut investitor, profesor de finante si analist financiar american. Impreuna cu George Soros, el a creat in anii '70 Quantum Fund, un fond international care a crescut in primii 10 ani cu 4200%. In 1980, Rogers a decis "sa se pensioneze" si a calatorit cu motocicleta prin China. Intre 1999 si 2002 a efectuat cu sotia sa o calatorie prin 116 tari, scriind apoi Adventure Capitalist, cartea sa care a avut cel mai mare succes de public. In decembrie 2007, Rogers si-a vandut casa din New York si s-a mutat in Singapore, convins de oportunitatile actuale ale pietei asiatice.

Sursa

am adunat. de curiozitate (ca si ce zice ozz mi se pare inca exagerat). mi-au iesit 2T de dolari. dolari americani, d-aia rai. am considerat lira sterlina la $2 (nu la $1.42), si euro la $1.5 (nu la $1.25). dar ce importanta au numerele, cind tu ai ceva de demonstrat. mai bine tii un discurs in care sa pronunti cuvintul trilioane cit mai des, ca da bine cind tre sa convingi lumea cit de bogati sint nenorocitii aia. (n-are a face care aia. "aia".)

tu p-astea le-ai adunat sau le-ai scazut?