Criza economica, explicata de sa inteleg pina si io Options

[20krpm]

m-am gindit io ce m-am gindit si-am constatat ca unul din subiectele hot discutate acuma in romania este criza economica (din america). si ca noi pe forumu asta tacem chitic si ne vedem de-ale noastre, si parem sa nu le dam importanta astora crizati. sigur, cunostintele mele economice si financiare categoric ma pun in pozitia de spectator la o astfel de discutie, dar sint sigur ca aici vor fi pareri sustinute cu argumentul si maciuca.

am gasit explicatia asta undeva, si chiar daca nu e chiar asa de exacta, barem e delicioasa. criza economica de pina si io o inteleg. cineva mi-a atras atentia ca lipseste partea cu marele baiaram al conducerii, probabil ca o sa o adaugam si pe aia. dar pina una alta:

Intr-un satuc de campie, a venit un investitor american, insotit de asistentul lui. A batut la prima usa intalnita si i-a spus proprietarului: Uite, eu sunt colectionar de broscute. Daca imi aduci o broscuta, am sa iti dau pe ea 10 euro. Taranul a fugit repede in padurea din spatele casei si a luat o broscuta. I-a dat-o investitorului, si-a luat cei 10 euro si le-a spus vecinilor despre ce afacere a facut. A doua zi, fiecare taran s-a dus la investitor cu cate o broscuta, pe care a vandut-o cu 10 euro.

Dupa cateva zile, investitorul le-a spus satenilor: Vad ca afacerea merge. De azi, pentru fiecare broscuta am sa va platesc cate 20 de euro. Taranii au dat fuga in padure, au cules broscute si le-au predat pentru 20 de euro/bucata, investitorului. Dupa alte cateva zile, acesta s-a intors in SUA presat de afacerile de acolo, lasandu-l pe asistentul lui sa vina cu broscutele dupa cel mult o saptamana. Inainte de a pleca, le-a spus:? Dragii mei, sunt nevoit sa ma intorc urgent in State. Va promit insa ca la intoarcere am sa cumpar de la voi broscutele cu 60 de euro bucata?. Si a plecat, in uralele satenilor fericiti de pleasca ce a dat peste ei.

A doua zi, asistentul investitorului a adunat satenii si le-a spus: Fratilor, m-am gandit la o afacere pentru voi. Seful meu se va intoarce peste doua saptamani si va va plati cate 60 de euro/broscuta. Daca vreti, vi le vand eu inapoi pentru 35 de euro bucata, iar voi le veti vinde cu 60. Profitul vostru va fi frumusel. Ce spuneti?

Satenii s-au adunat la sfat si au decis ca o asa afacere nu mai prind ei degraba. Au pus mana de la mana, s-au imprumutat pe la cunoscuti, pe la banci, care pe unde a putut, si au cumparat broscutele inapoi cu 35 de euro bucata. Asistentul investitorului a luat banii, a plecat in SUA, iar pe sateni nu i-a mai cautat nimeni, niciodata. Au ramas cu banii dati, cu imprumuturi scumpe la banci si fara sa detina niciun activ in plus fata de ceea ce aveau inaintea afacerii.

[Watcher]

Eu am citit povestea cu broscutele de mai multe ori, ca mai multi fosti colegi au tinut sa mi-o trimita pe mail. Din pacate vad ca nu am scapat de ea.
Hai sa vedem ce s-a intamplat de-adevaratelea si apoi sa vedem care poveste e aproape, care nu, etc.

Deoarece banii in economie au fost ieftini o perioada lunga de timp, prin aceea ca FEDul sub conducerea lui Greenspan a tinut rata de referinta (la care se pot imprumuta bancile de la FED) foarte scazuta, asta a generat un exces de lichiditate. Orice exces e rau, ca idee, in cazul de fata a pus presiune pe bancheri sa dea imprumuturi.
A mai generat si un nou boom de private equity deals, care au fost la mare moda in anii 80 si au fost portretizate in carti de succes (Barbarians at the Gates) sau filme precum Pretty Woman.

Inchizand paranteza: bancile putand sa se imprumute ieftin, a fost suficient ca unul sa isi creasca profiturile dand mai multe imprumuturi, pentru ca toti sa fie nevoiti sa ii urmeze exemplul. Cum au fost 'fortati'? Simplu
1) salarii legate de profit (deci trebuie sa faci profit mai mare)
2) siguranta postului de CEO legata de profit
3) acum sincer, cititorilor, daca aveati actiuni la Bank of America si vedeati ca Citigroup da de 5 ori mai multe credite, nu incepeati sa credeti ca BofA are probleme, vindeati, si va mutati pe CITI, aproband astfel comportamentul conducerii?

Care va sa zica: avem o presiune sa dam credite.
Pe de alta parte avem the american dream, care este 'ghidat' de stat catre owning a house (ratele sunt deductibile la impozit, chiria nu).
In plus, in cea mai mareata natiune de pe pamant, doar nu o sa ai orice altceva decat cea mai mareata casa de pe pamant ;-)

Cum s-a transpus in practica: ARM (adjustable rate morgage) - zis si liar's loan. Care se practica si la noi in romania foarte tare. Adica se aproba creditul daca solicitantul trece de testul de lichiditate cu rata fixa din primii N (3) ani - care rata este mai mica (sensibil) decat cea care urmeaza sa fie suportata urmatorii 30 de ani ;-)

Mai departe, ne bazam (atat noi bancherii cat si noi solicitantii) pe ideea ca solicitantul
a) va avea un succes financiar deosebit in urmatorii ani si deci cand rata se reseteaza (creste imens) el va putea sa o suporte
sau
va vinde casa, care intre timp s-a apreciat substantial ca valoare, va returna creditul si va ramane cu bani, sau va contracta alt credit, etc.

Asta a plecat insa de la o concluzie gresita, bazata pe observatii insuficiente (prea putin timp) si fara a analiza cauzele si posibilele efecte.
Si anume aceea ca pretul la case creste in continuu. Nu s-a tinut cont de faptul ca era o spirala: credit ieftine = cerere de case = preturi mari = 'garantie' pentru mai multe credite = etc.

Acum sa ne mutam atentia asupra bancilor. Urmatorul pas este: avem niste imprumuturi cam naspa (liar's loans). Ce facem cu ele?
Hai sa le vindem la altii! Cool: le ambalam la pachet: 100 de credite din care 10 triple a, 50 bune si 40 junk) , zicem ca asta e un activ nou (security) si il vindem pe bucati. - Iata MBO - Mortgage Based Securities. Mai departe incepem sa structuram produse complexe bazate fiecare pe nivelul anterior.
Spre exemplu CDO _ Collateralized Debt Obliagtions: care inseamna ca o entitate speciala (SPV) achizitioneaza multe MBOuri (sau orice alte active care genereaza venituri regulat), apoi emite 'parti' cu diverse caracteristici: unele care primeaza ca prioritate la plata si altele care au randament (yield) mai mare'.
Sa nu ne batem capul prea tare cu descrierile produselor structurate, sa spunem doar ca, daca nu ati inteles cu functioneaza un CDO, ei bine ganditi-va la un CDO bazat pe alte CDOuri.
Cum ar veni ridicam o chestie foarte complea la patrat. Si tot asa.

Revenind pe pamant: nenumarate produse structurate complexe cu nume fancy din trei litere au fost construite plecand de la ideea ca niste oameni au niste credite pe care o sa le plateasca (pana aici seamana bine cu exemplul cu betivii).

Distractia insa abia incepe: eu sunt prima banca, vand la altii si am scapat de 'deseuri'. Facand operatia asta cu un obiect complex, nu exista o piata libera (ca bursa) unde sa se intalneasca cererea cu oferta si sa fie lichide ambele. Asta inseamna ca nu putem sa contabilizam l apretul de piata (mark to market) ci trebuie sa ne alegeme (fiecare participant la tranzactie) un model de evaluare a activelor respective (mark to model). Ceea ce ne da ocazia ca amandoi participantii sa scriem ca am facut un mare profit (eu evaluez intr-un fel, altii in alt fel).

Mai departe, continuam sa cream produse compleze din produsele complexe, ba chiar sa ne imprumutam sa tranzactionam aceste produse.

Situatia s-a stricat brusc atunci cand imprumutatii au descoperit ca li s-a resetat rata si nu au putut sa mai sustina creditul, care va sa zica au trebuit sa vanda casele ca sa returneze creditul (foreclosure). La acest moment dintr-o data piata rezidentiala s-a umplut de case de vanzare. Ceea ce a scazut preturile, fapt care a schimbat directia spiralei+ mai multe foreclosures, mai multe case, mai mici preturile, mai multe foreclosures, etc.

Momentul in care debt obligationsurile au inceput sa valoreze spre 0 a fost si momentul in care toate produsele complexe structurate au inceput sa scada puternic ca valoare (daca eu evaluez cu 100 doalri faptul ca cineva imi da inapoi 30 si ala zice ca nu mai poate sa ii dea inapoi, nu pot sa vand nimanui un credit falimentar la acelasi pret cu unul bun).

Deoarece o mare parte dintre tranzactii s-au facut cu bani imprumutati (tineti minte ca erau ieftini), a intervenit fenomenul de multiplicator (leverage) - NU LEVIER .
CUm functioneaza 'levierul' : ai 100 lei si ai identificat o afacere care are randament de 10%. Te imprumuti de inca 100, investesti 200, incasezi 20 (10%) , dai inapoi cei 100 imprumutati si ramai (sa zicem) cu 20 - randament de 20% fata de banii tai. Cu alte cuvinte ai fost 'leveraged' (imprumutat) 2:1 ai ai multiplicat cu acest factor randamentul pozitiv. Problema cu a fi leveraged este atunci cand randamentul inregistrat e negativ: daca pierdeai 10% asta insemna ca de fapt pierdeai 20% ;-)

Ganditi-va ca Merryl Lynch era leveraged undeva de genul 40-1. Bear Sterns tot pe acolo (38-1?)

Asta inseamna ca pierderile pe care le incasezi inseamna foarte mult pentru tine, si ajungi sa detii mult mai putin capital propriu (equity) decat esti dator - iata problema. Ca sa scapi incepi sa vinzi din CDOuri, si alte produse structurate, scazandu-le pretul pe parcurs!

**********
Pana aici am descris criza, decideti voi cu ce seamana.

Acum sa raspund si la cateva din ideile enuntate prin thread si care reies si printre randuri:

Caritas - interesanta perspectiva - dar parca nu reusesc sa mi-o insusesc. Caritas este un ponzi scheme clasic. aici e vorba despre altceva - despre mispricing si calcularea eronata (uneori intentionat) a riscurilor.

Asa e romanu' frate! Ce daca bancile straine cu subsidiare in Romania o duc boiereste(pe fondul dobanzilor duble la credite fata de cele practicate la ei acasa), daca vine criza peste noi, de ce sa n-o duca mai bine? Pai ei de ce sa nu aiba acelasi profit pana acum, chiar daca se inspresc normele de creditare? Cum adica sa le scada profitul? N-au decat debitorii sa plateasca dobanzi si comisioane mai mari. Bravo lor ca si-au tras manageri romani, care stie care e mersul. Nea Isarescu zicea clar ca bancile din Ro nu sunt in pericol, ca am avut o strategie fiscala solida, blablabla... si atunci?

Pe asta l-am citit de mai multe ori si nu ma prind care e logica din el
Bancile straine din RO nu o duc boiereste, Dobanzile mai mari de aici sunt legate de cateva aspecte:
1) gradul de risc mai mare
2) inflatia mai mare.
3) reglementarile (ca de exemplu rata minima a rezervelor obligatorii 0 care functioneazainvers fata de multiplicator- creste costurile)

Pe de alta parte trebuie sa intelegem o chestie: esenta capitalismului si a economiei de piata este profitul. faptul ca o firma vrea sa faca profit NU este un lucru reprobabil. Tu daca ai fi actionar la BRD (cum sunt eu), nu ti-ai dori ca firma ta sa faca profit? sa supravietuiasca in conditii de criza? Debitorii s-au angajat singuri sa plateasca dobanzi fluctuante. daca scadea rata de referinta mai facea cineva scandal?

Ce treaba are strategia fiscala cu soliditatea bancilor?

Scrisoarea cu managerul de fond e stire gen OTV, nu pricep de ce are atata succes, caci nu are nici un continut util (stirea) - scrisoarea o gasiti singuri si vedeti ce zice omul, dar stirea nu te ajuta cu nimic in a intelege problema si e din ciclul 'e unii care se joaca cu banii la bursa si ii prosteste pe altii'

nu inteleg cum de AIG si ING - niste colosi ai asigurarilor - cer ajutor guvernamental si il primesc (de ce sa ajut banca aia care m-a creditat, da-o drq sa dea faliment)

Iarasi ai zis-o: sunt firme de asigurari sau banci?

Legat de situatia lui AIG: AIG este in complet alta pozitie fata de Lehman. AIG este caun om care are de dat 1000 de dolari si are o ferma de 100 000 si trebuie sa dea banii MAINE. Lehman era unu care trebuia sa dea 1000 de dolari si avea doar 100 acasa.

Acuma, despre bailout in egneral: varianta votata este o investitie! nu o pomana. Cu alte cuvinte, face si guvernul ce face buffett (pe care l-ai laudat): ofera lichiditate, preluand active si primeste garantia cu equity stake in firma.
Uite ce zice the man himself explicand bailoutul.
57 de minute, mult mai util de urmarit decat zeitgeist, fahrneheit si 'documentarul' ala ca CIA a daramat pentagonul .

2. Aia care traiesc din credit si banii altora.
Romania e la categoria a 2a. Toata prosperitatea asta suspecta din ultimii ani intr-o tara care nu produce mai nimic dar consuma cu furie, nu exporta mare lucru (cu o exceptie) dar importa la greu, care are 10 mld deficit anual si care are o datorie de 70 mld and growing de unde o fi aparut? Pai la cum vad eu lucrurile: 1. credit, datorii. 2. Un singur mare export al Romaniei, forta de munca necalificata. 3. Bani moaca europeni. Criza a taiat clar toate 3 macaroanele.

NOPE!

Treaba cu 'nu produce nimic' suna bine, da cifrele vorbeste si zice altceva: PIBul creste cu 8% , perconizam o incetinire pana la CRESTERE de 4%. Asta inseamna ca se produce ceva. Nu ma pune sa iti dau componenta PIBului, ia-l cum il iei si pe al ungarieiei, poloniei, usa, etc.

Creditul a stimulat cresterea PIBului, dar banii din tara nu sunt TOTI imprumutati.
Vom avea (avem deja) parte de anumite oglindiri ale crizelor - imobiliare, credite, etc DAR nu suntem in aceleasi situatii. In primul rand ca, din ce vorbesc si vad la banci, creditarea asta 'salbatica' de la noi nu s-a comparat nici pe departe cu cea din SUA...

20krpm a scris bine in timp ce scriam si eu.
Acum cred ca e cazul sa ma mai si opresc din scris, ca sa fie manageable (OH REALLY?!) postul meu....