Discutii despre limba Romana

Unii spun ca si-au luat adidasi Nike si folosesc un xerox Minolta.

Revenind la subiect, arata bine noul model. Sper doar sa mai scape de bolile generatiilor anterioare.

Nu este nicio exagerare in ce am scris eu. Daca ai citi reviste de profil din anii '90 si nu numai, cred ca nu ti s-ar mai parea nimic suspect.

Scuze de off topic

Si bine fac, ia uite: adidas, xerox
si alt exemplu: jeep

Spiritul de turma e ceva comun, mai ales la romani. Avem o predispozitie pentru asa ceva. Daca se foloseste des, nu inseamna ca e si corect.

OT

Mărcile generice sunt atât de înrădăcinate în limbajul nostru, încât de multe ori nici nu ne trece prin cap că ele au însemnat cândva un singur produs. Este vorba de acele branduri atât de cunoscute încât au ajuns să desemneze o întreagă gamă de produse din categoria din care fac parte. Le dăm cu „flit“ celor care care ne deranjează într-un fel, aluzie la celebrul insecticid care a ajuns să desemneze o gamă întreagă de astfel de produse.

Mulţi dintre contemporani îşi cumpără „Jeep“, chiar dacă e vorba despre maşini de teren marca Nissan Patrol sau Toyota Land Cruiser. Deşi a ajuns să indice o întreagă industrie, Jeep este însă un singur brand de autoturisme, deţinut de compania americană Chrysler. Mai mult, părinţii pleacă la magazin să le cumpere „Pampers“ copiilor mici, chiar dacă acasă se întorc cu mărci de scutece precum Happy sau Gughis.

Un alt caz celebru de brand generic este „Xerox“. Compania americană cu acelaşi nume este cea care a inventat tehnologia de copiere a documentelor încă de la sfârşitul anilor ’50, odată cu lansarea primului copiator din lume. Impactul a fost atât de mare încât astăzi, chiar dacă facem o copie unui document folosind un copiator HP sau Toshiba, tot „xeroxare“ numim procesul. La un moment dat, cei de la Xerox, disperaţi că brandul lor se transformă într-unul generic, au lansat un apel către utilizatori: „Vă rugăm, nu folosiţi numele nostru în van!“.

Mai mult, compania a susţinut campanii prin care îi ruga pe oameni să „fotocopieze“ documentele, nu să le „xeroxeze“. Nu trebuie să uităm nici faptul că toată lumea îşi cumpără „adidaşi“, deşi merge într-un magazin Nike sau Puma. „Adidas“ este unul dintre cele mai vechi branduri de pantofi sport, cu origini la începutul secolului 20.

Alte exemple

Plexiglas. A fost patentat şi înregistrat în 1933 de chimistul german Otto Röhm. Deşi produsul se găseşte sub mai multe branduri - Limacryl, R-Cast, Per-Clax, Perspex, Plazcryl, Acrylex, Acrylite, Acrylplast, Altuglas, Polycast, Oroglass sau Lucite - toată lumea se referă la el folosind termenul generic plexiglas.

Post-it. Este un brand generic al aceleiaşi companii care deţine şi brandul Scotch - 3M. Micuţele bileţele pe care oamenii scriu anumite lucruri şi le lipesc la vedere pentru a şi le aminti au fost inventate de Art Fry şi Spencer Silver, doi cercetători ai companiei şi lansate pe piaţă în 1977.

Photoshop. Este un program de prelucrare de imagine atât de cunoscut, încât majoritatea celor care doresc să modifice poze sau altele spun „că le vor trece prin Photoshop“, deşi de multe ori folosesc alte programe pentru acest lucru. Proprietate a companiei Adobe Systems, programul a fost dezvoltat la sfârşitul anilor ’80 de Thomas Knoll, cu ajutorul fratelui său, John Knoll.

Kerosen. Combustibilul, folosit mai ales în industria aviatică, a fost înregistrat sub acest nume de Abraham Gesner încă din 1854. Ulterior, acesta le-a permis mai multor firme să-şi numească produsele „kerosen“. Treptat, marca a devenit una generică.

Gillette. În multe ţări din lume, oamenii nu-şi mai cumpără lame sau aparate de ras, ci simplu „Gillette“. Compania Global Gillette, care-şi are rădăcinile undeva la sfârşitul secolului 19, este deţinută azi de grupul Procter&Gamble.

Jet-ski. A ajuns să desemneze astăzi o întreagă gamă de scutere acvatice, deşi este un brand lansat în anii ’70 de compania japoneză Kawasaky Heavy Industries. A fost prima compania care a produs în masă astfel de scutere.

Freon. Este un brand al companiei DuPont, cea care a şi inventat substanţa, care a ajuns să reprezinte toate tipurile de lichide folosite în industria de refrigerare sau în instalaţiile de aer condiţionat ale maşinilor.

Si intregul articol -> http://www.evz.ro/articole/detalii-articol...tantive-comune/

This post has been edited by OvidiuH: Sep 23 2008, 10:42 AM

Toate astea sunt aceeasi Marie cu o alta palarie.
Limbile se imbogatesc in mod constant cu noi cuvinte (pe care le cunoastem astazi drept neologisme); si in urma cu 200 ani se intampla acelasi lucru (ex: Tesla, Joules) si uite ca a devenit corect; ti-as da si alte exemple dar tu vorbesti strict de "brand"-uri.
plexiglas vine de la plexi=care se indoaie+glass=sticla;
postit de la post=a afisa+it=ceva (post are si inteles de mesaj);
jet-ski sau (skijet) de la ski=schi (nautic)+jet=jet, suvoi;
Adidas sau Gillette sunt un fel de Pascal.
Daca nu ar exista "spiritul ala de turma" am vorbi de substantive ca: sticla-care-se-indoaie, mesaj-care-se-lipeste, masina-de-mers-pe-apa-care-scoate-bulbuci-la-spate .

This post has been edited by klm: Sep 23 2008, 12:46 PM

Problema de fapt este cea a importului de neologisme in limba romana. La inceput, in loc de cravata, unii membri ai academiei romane voiau sa se zica la obiect "de gat legau" . Nu toate neologismele raman...dar oricat s-ar chinui academicienii, limba romana e intr-o continua transformare (si acceptare de neologisme)...

Mai sus nu era vorba de neologisme, ci de substantive proprii transformate in substantive comune.

Atunci sa reformulez: "Daca nu ar exista <<spiritul ala de turma>> am vorbi de substantive ca: joule=wattsecunda, oups, nu merge asa, reformulam: joule=energia-lucrului-mecanic-efectuat-cu-forta-imprimata-unui-corp-de-1-kg-cu-o-acceleraţie-de-1-m-pe-secundă ."
Asa e mai bine?

Exagerezi. Joule, watt sunt unitati de masura universale valabile. Sa-mi arati si mie o tara pe lumea asta in afara de Romania unde omul isi cumpara "adidasi Nike" sau "pampersi Huggies".

PS: Poate face un moderator split.

This post has been edited by OvidiuH: Sep 23 2008, 03:36 PM

Exista si in alte limbi genul asta de chestii.... de exemplu, in Belgia la parchetul laminat se spune "quickstep" chiar daca e kronoss.... sau la servetele, "kleenex".... la rigips "gyproc".... si exemple mai sunt. La scutece, pampers...

Mai spunea Danny_s ca nu stiu pe unde toate masinile agricole (sau cele de tuns iarba) se numesc giondier (John Deere).
JK, desi laudabila ideea presimt ca va muri la fel de repede cum s-a si nascut .

alt exemplu....

Nu vad care e problema... limba romana este una maleabila fiind intr-o perpetua evolutie, neologismele sunt acceptate destul de usor fara sa afecteze limba. Desigur anumiti termeni probabil nu vor fi acceptati niciodata fiindca nu se folosesc la nivel suficient de larg: brainstorming si teambuilding desi sunt foarte uzuale in lumea bussines nu cred ca vor primi vre-odata recunoastere academica pentru ca peste jumatate din populatie (sau poate chiar jumatate din academicieni) habar n-are ce inseamna...
Limba e ca un organism, care va elimina singura neologismele agresive sau care sunt nepotrivite, nu mai exista "furculision" sau "pension" pentru ca limba nu le-a acceptat. Iar situatia e identica si cu numele proprii care sunt transformate in substantive comune: xerox, jeep, adidas, probabil vor ramane termeni consacrati... de pampers nu sunt convins... iar sucul "la TEC" a disparut (poate fiindca au disparut si sucurile la dozator)...

Pana la urma principala menire a unui cuvant este acela de a desemna cat mai precis un obiect/o actiune, iar semnificatia acestuia sa fie cunoscuta de un grup cat mai larg.

Daca e vorba de pémpărs deja a fost adoptat. Eu nu vad o problema in adoptarea termenilor deja consacrati pentru notiuni care nu exista in limba romana, problema intervine cu furculişâns-urile - vechile furculision-uri - gen trend, biznis, cool, second hand, ca sa nu mai spun ca ma stric de ras cand aud de jenţi.

Limba romana a imprumutat cuvinte nu doar din sfera business, de regula englezesti. Sa nu uitam ca intr-o anumita lume limbajul a preluat cuvinte din tiganeasca, in spatele blocurilor "gri" este un adevarat dialect specific, asa zisul "limbaj de cartier". Si el are o influenta extraordinara asupra tinerilor in special.
Limba este o entitate vie, in ciuda unor scortosi de academicieni care au fost depasiti de vremuri. Cu toata pudibonderia penibila a unora, limba vorbita e plina de "samanta", exprimata in fel si chip.

Cum prea multa "samanta" dauneaza sanatatii, cam asa e si cu limba. Nu degeaba avem tot mai multi tineri agramati care habar n-au sa foloseasca o cratima si care te sperie cand deschid gura. "I-mi", "i-ti", "vre-o", "vre-un", "fi-ti" au ajuns deja la rang de arta.

This post has been edited by OvidiuH: Sep 24 2008, 10:02 AM

In josul paginii pe care se poarta aceasta discutie e reclama la un site care vinde 'adidasi Puma originali' Haios.

Mare vorba ai zis, Ovidiu. Dar greselile gramaticale nu au legatura decat cu nivelul de educatie a individului, nu cu noutatile introduse in limba. Practic, un limba vorbita cratima pusa aiurea nu se vede. Insa acordul "aproximativ" dintre subiect si predicat da.

Eu ma refeream la cuvinte deja impamantenite, gen "misto", "naspa", etc. Ele nu cred ca apar in dex, dar apar zilnic pe oriunde auzi o conversatie. De asemenea, registrul extraordinar de injuraturi cu care se mandreste limba romana... Sa nu-mi spuna cineva ca nu injura zilnic de "tz" ori, ca nu-l cred.

Despre asta, zice un mare clasic in viata - Cuvinte vulgare
De asemeni, despre gramatica romana - Diateza reflexiva si Eminescu

Cred ca nu avem rival la asta.

Sa nu se inteleaga gresit, sunt neologisme fara de care probabil nu ne-am putea descurca si care au un rol extrem de bine definit. Insa avem prea usor tendinta de a manca tot ce zboara. E posibil sa fi ajuns si eu prea marcat de generatia "mirc" sau cum vrei sa-i zici.

Exemple vii poti vedea zilnic pe http://cocalari.com/