Unii spun ca si-au luat adidasi Nike si folosesc un xerox Minolta.

Revenind la subiect, arata bine noul model. Sper doar sa mai scape de bolile generatiilor anterioare.

Nu este nicio exagerare in ce am scris eu. Daca ai citi reviste de profil din anii '90 si nu numai, cred ca nu ti s-ar mai parea nimic suspect.

Scuze de off topic

Si bine fac, ia uite: adidas, xerox
si alt exemplu: jeep

Spiritul de turma e ceva comun, mai ales la romani. Avem o predispozitie pentru asa ceva. Daca se foloseste des, nu inseamna ca e si corect.

OT

Mărcile generice sunt atât de înrădăcinate în limbajul nostru, încât de multe ori nici nu ne trece prin cap că ele au însemnat cândva un singur produs. Este vorba de acele branduri atât de cunoscute încât au ajuns să desemneze o întreagă gamă de produse din categoria din care fac parte. Le dăm cu „flit“ celor care care ne deranjează într-un fel, aluzie la celebrul insecticid care a ajuns să desemneze o gamă întreagă de astfel de produse.

Mulţi dintre contemporani îşi cumpără „Jeep“, chiar dacă e vorba despre maşini de teren marca Nissan Patrol sau Toyota Land Cruiser. Deşi a ajuns să indice o întreagă industrie, Jeep este însă un singur brand de autoturisme, deţinut de compania americană Chrysler. Mai mult, părinţii pleacă la magazin să le cumpere „Pampers“ copiilor mici, chiar dacă acasă se întorc cu mărci de scutece precum Happy sau Gughis.

Un alt caz celebru de brand generic este „Xerox“. Compania americană cu acelaşi nume este cea care a inventat tehnologia de copiere a documentelor încă de la sfârşitul anilor ’50, odată cu lansarea primului copiator din lume. Impactul a fost atât de mare încât astăzi, chiar dacă facem o copie unui document folosind un copiator HP sau Toshiba, tot „xeroxare“ numim procesul. La un moment dat, cei de la Xerox, disperaţi că brandul lor se transformă într-unul generic, au lansat un apel către utilizatori: „Vă rugăm, nu folosiţi numele nostru în van!“.

Mai mult, compania a susţinut campanii prin care îi ruga pe oameni să „fotocopieze“ documentele, nu să le „xeroxeze“. Nu trebuie să uităm nici faptul că toată lumea îşi cumpără „adidaşi“, deşi merge într-un magazin Nike sau Puma. „Adidas“ este unul dintre cele mai vechi branduri de pantofi sport, cu origini la începutul secolului 20.

Alte exemple

Plexiglas. A fost patentat şi înregistrat în 1933 de chimistul german Otto Röhm. Deşi produsul se găseşte sub mai multe branduri - Limacryl, R-Cast, Per-Clax, Perspex, Plazcryl, Acrylex, Acrylite, Acrylplast, Altuglas, Polycast, Oroglass sau Lucite - toată lumea se referă la el folosind termenul generic plexiglas.

Post-it. Este un brand generic al aceleiaşi companii care deţine şi brandul Scotch - 3M. Micuţele bileţele pe care oamenii scriu anumite lucruri şi le lipesc la vedere pentru a şi le aminti au fost inventate de Art Fry şi Spencer Silver, doi cercetători ai companiei şi lansate pe piaţă în 1977.

Photoshop. Este un program de prelucrare de imagine atât de cunoscut, încât majoritatea celor care doresc să modifice poze sau altele spun „că le vor trece prin Photoshop“, deşi de multe ori folosesc alte programe pentru acest lucru. Proprietate a companiei Adobe Systems, programul a fost dezvoltat la sfârşitul anilor ’80 de Thomas Knoll, cu ajutorul fratelui său, John Knoll.

Kerosen. Combustibilul, folosit mai ales în industria aviatică, a fost înregistrat sub acest nume de Abraham Gesner încă din 1854. Ulterior, acesta le-a permis mai multor firme să-şi numească produsele „kerosen“. Treptat, marca a devenit una generică.

Gillette. În multe ţări din lume, oamenii nu-şi mai cumpără lame sau aparate de ras, ci simplu „Gillette“. Compania Global Gillette, care-şi are rădăcinile undeva la sfârşitul secolului 19, este deţinută azi de grupul Procter&Gamble.

Jet-ski. A ajuns să desemneze astăzi o întreagă gamă de scutere acvatice, deşi este un brand lansat în anii ’70 de compania japoneză Kawasaky Heavy Industries. A fost prima compania care a produs în masă astfel de scutere.

Freon. Este un brand al companiei DuPont, cea care a şi inventat substanţa, care a ajuns să reprezinte toate tipurile de lichide folosite în industria de refrigerare sau în instalaţiile de aer condiţionat ale maşinilor.

Si intregul articol -> http://www.evz.ro/articole/detalii-articol...tantive-comune/

Toate astea sunt aceeasi Marie cu o alta palarie.
Limbile se imbogatesc in mod constant cu noi cuvinte (pe care le cunoastem astazi drept neologisme); si in urma cu 200 ani se intampla acelasi lucru (ex: Tesla, Joules) si uite ca a devenit corect; ti-as da si alte exemple dar tu vorbesti strict de "brand"-uri.
plexiglas vine de la plexi=care se indoaie+glass=sticla;
postit de la post=a afisa+it=ceva (post are si inteles de mesaj);
jet-ski sau (skijet) de la ski=schi (nautic)+jet=jet, suvoi;
Adidas sau Gillette sunt un fel de Pascal.
Daca nu ar exista "spiritul ala de turma" am vorbi de substantive ca: sticla-care-se-indoaie, mesaj-care-se-lipeste, masina-de-mers-pe-apa-care-scoate-bulbuci-la-spate .

Problema de fapt este cea a importului de neologisme in limba romana. La inceput, in loc de cravata, unii membri ai academiei romane voiau sa se zica la obiect "de gat legau" . Nu toate neologismele raman...dar oricat s-ar chinui academicienii, limba romana e intr-o continua transformare (si acceptare de neologisme)...

Mai sus nu era vorba de neologisme, ci de substantive proprii transformate in substantive comune.

Atunci sa reformulez: "Daca nu ar exista <<spiritul ala de turma>> am vorbi de substantive ca: joule=wattsecunda, oups, nu merge asa, reformulam: joule=energia-lucrului-mecanic-efectuat-cu-forta-imprimata-unui-corp-de-1-kg-cu-o-acceleraţie-de-1-m-pe-secundă ."
Asa e mai bine?

Exagerezi. Joule, watt sunt unitati de masura universale valabile. Sa-mi arati si mie o tara pe lumea asta in afara de Romania unde omul isi cumpara "adidasi Nike" sau "pampersi Huggies".

PS: Poate face un moderator split.

Exista si in alte limbi genul asta de chestii.... de exemplu, in Belgia la parchetul laminat se spune "quickstep" chiar daca e kronoss.... sau la servetele, "kleenex".... la rigips "gyproc".... si exemple mai sunt. La scutece, pampers...

Mai spunea Danny_s ca nu stiu pe unde toate masinile agricole (sau cele de tuns iarba) se numesc giondier (John Deere).
JK, desi laudabila ideea presimt ca va muri la fel de repede cum s-a si nascut .

alt exemplu....

Nu vad care e problema... limba romana este una maleabila fiind intr-o perpetua evolutie, neologismele sunt acceptate destul de usor fara sa afecteze limba. Desigur anumiti termeni probabil nu vor fi acceptati niciodata fiindca nu se folosesc la nivel suficient de larg: brainstorming si teambuilding desi sunt foarte uzuale in lumea bussines nu cred ca vor primi vre-odata recunoastere academica pentru ca peste jumatate din populatie (sau poate chiar jumatate din academicieni) habar n-are ce inseamna...
Limba e ca un organism, care va elimina singura neologismele agresive sau care sunt nepotrivite, nu mai exista "furculision" sau "pension" pentru ca limba nu le-a acceptat. Iar situatia e identica si cu numele proprii care sunt transformate in substantive comune: xerox, jeep, adidas, probabil vor ramane termeni consacrati... de pampers nu sunt convins... iar sucul "la TEC" a disparut (poate fiindca au disparut si sucurile la dozator)...

Pana la urma principala menire a unui cuvant este acela de a desemna cat mai precis un obiect/o actiune, iar semnificatia acestuia sa fie cunoscuta de un grup cat mai larg.

Daca e vorba de pémpărs deja a fost adoptat. Eu nu vad o problema in adoptarea termenilor deja consacrati pentru notiuni care nu exista in limba romana, problema intervine cu furculişâns-urile - vechile furculision-uri - gen trend, biznis, cool, second hand, ca sa nu mai spun ca ma stric de ras cand aud de jenţi.

Limba romana a imprumutat cuvinte nu doar din sfera business, de regula englezesti. Sa nu uitam ca intr-o anumita lume limbajul a preluat cuvinte din tiganeasca, in spatele blocurilor "gri" este un adevarat dialect specific, asa zisul "limbaj de cartier". Si el are o influenta extraordinara asupra tinerilor in special.
Limba este o entitate vie, in ciuda unor scortosi de academicieni care au fost depasiti de vremuri. Cu toata pudibonderia penibila a unora, limba vorbita e plina de "samanta", exprimata in fel si chip.

Cum prea multa "samanta" dauneaza sanatatii, cam asa e si cu limba. Nu degeaba avem tot mai multi tineri agramati care habar n-au sa foloseasca o cratima si care te sperie cand deschid gura. "I-mi", "i-ti", "vre-o", "vre-un", "fi-ti" au ajuns deja la rang de arta.

In josul paginii pe care se poarta aceasta discutie e reclama la un site care vinde 'adidasi Puma originali' Haios.

Mare vorba ai zis, Ovidiu. Dar greselile gramaticale nu au legatura decat cu nivelul de educatie a individului, nu cu noutatile introduse in limba. Practic, un limba vorbita cratima pusa aiurea nu se vede. Insa acordul "aproximativ" dintre subiect si predicat da.

Eu ma refeream la cuvinte deja impamantenite, gen "misto", "naspa", etc. Ele nu cred ca apar in dex, dar apar zilnic pe oriunde auzi o conversatie. De asemenea, registrul extraordinar de injuraturi cu care se mandreste limba romana... Sa nu-mi spuna cineva ca nu injura zilnic de "tz" ori, ca nu-l cred.

Despre asta, zice un mare clasic in viata - Cuvinte vulgare
De asemeni, despre gramatica romana - Diateza reflexiva si Eminescu

Cred ca nu avem rival la asta.

Sa nu se inteleaga gresit, sunt neologisme fara de care probabil nu ne-am putea descurca si care au un rol extrem de bine definit. Insa avem prea usor tendinta de a manca tot ce zboara. E posibil sa fi ajuns si eu prea marcat de generatia "mirc" sau cum vrei sa-i zici.

Exemple vii poti vedea zilnic pe http://cocalari.com/

Sincer, eu nu vad de ce ar fi greu(pe mine chiar nu ma incurca in exprimare) sa spui "pantof sport", "copiator", "SUV" sau "masina de teren"... Cei care au introdus neologismele de acest gen in limbajul vorbit sunt tot persoane a caror cultura(generala) era la un moment dat(posibil ca intre timp sa fie mai "culti") la un nivel de "subiect si predicat". Iar introducere lor in limbajul scris, prin inscrierea in DEX, a fost facuta oarecum de nevoie, valabil fiind argumentul lui HalbaSus.

Cred ca ar fi mai bine ca in continuare sa incercam sa mentinem limba cu caracteristicile ei romanesti si sa nu o facem albie de porci.

Chiar mai stau tinerii pe mirc ? sau acum e la moda hi5-ul ? (chestie de care eu am auzit prima data de pe cocalari.com).

Am zis si eu asa cu mirc-ul. Ala probabil a fost inceputul, acum HI5-ul e pe val.

Cum mah n-ai auzit pana acu de hi5? pai inseamna ca nu existi mah...

Back on topic:

Importurile de cuvinte au loc in orice limba. Chiar stateam de vorba cu un francez si am fost putin surprins de modul foarte natural de a folosi cuvantul "cool". Deci se intampla si la case mai mari.

Ca imprumuturile se produc din cauza unor habarnisti care nu sunt in stare sa lege 3 cuvinte, iar e adevarat. Dar astia sunt pe toate drumurile si-n toate culturile.

Intre chinurile la care este supusa limba romana as enumera si modul in care se formeaza pluralul pentru o serie de substantive neutre:
- condensator - condensatori in loc de condensatoare;
- acumulator - acumulatori in loc de acumulatoare;
- tranzistor - tranzistori in loc de tranzistoare;
- la fel si pentru transformator, contor si .... altele.

E greu de judecat daca e bine sau rau sa "importi" cuvinte. Constat insa ca, in ultima vreme:
- nu mai listam ci printam;
- nu mai separam ci splitam;
- nu mai avem o tinta ci un target;
- etc.
Eu sunt de parere ca ar trebui acceptate cuvintele straine in special acolo unde cele autohtone lipsesc. Da' globalizarea...

Putina "samanta" face deliciul comunicarii orale, de exemplu cuvantul mişto vine de la termenul tiganesc mišto care vine de fapt de la sintagma nemteasca (care nu stiu cum se scrie dar se pronunta mit ştoc si inseamna cu stil).
Cineva de pe alt forum imi sugera sa scriu fraze mai scurte fapt ce m-a facut sa citesc si sa recitesc mesajul la care facea referire si sa constat ca era foarte in regula: frazele la fel de lungi si de aerate ca, de exemplu, aceasta, deci probabil ca doar lipsa cititului sa faca unele minti sa functioneze mai lent.
A nu se intelege ca apreciez persoanele doar din acest punct de vedere sau ca imi arog merite pe care nu le am.

Motivul pentru care te indemna (probabil) sa folosesti fraze scurte tine de stilistica, nu de vorbirea corecta. In general un text scris cu fraze scurte este mai usor de inteles decat unul in care se folosesc fraze lungi. Asta nu inseamna ca frazele lungi sunt incorecte, exista carti in diverse limbi care au o singura fraza (scrisa pe vre-o 100 de pagini).

Neologismele biznis desi mi se par deranjante, sunt folosite pentru ca nu exista corespondent direct in limba romana pentru acele cuvinte:
- target nu inseamna doar "tinta" este un termen folosit pentru a desemna grupul caruia i se adreseaza un anumit produs.
- brainstormingul si teambuildingul nu pot fi traduse prin "sedinte" sau "adunari ale angajatilor"
"printarea" intr-adevar poate fi tradusa usor, si mai sunt multe cazuri cand se folosesc anumite cuvinte importate doar din dorinta de a parea mai "cool" sau "elevat".

Depinde de situatie, nu poti avea o discutie tehnica cu fraze lungi asa cum nu poti face o argumentatie logica cu fraze scurte.
target se pare ca n-a intrat in limba
biznis inseamna afacere oricat te-ai sparge-n figuri ca esti manager cand tu n-ai treaba cu fotbalul si esti de fapt un amarat de administrator
brainstorming nu are corespondent
teambuilding - formare profesionala? am auzit mult mai des ultima notiune deci cred ca inca nu si-ar gasi locul in vocabular.
Unii termeni tehnici specifici zonei IT (cum ar fi desktop, hardware (hard), software (soft), stick) ar trebui sa ramana in engleza iar pe altii (print - a tipari, motherboard - placa de baza, video card - placa video) este mai facil sa ii traduci.

manager este o notiune foarte indragita in zilele noastre.
Spre exemplu la o reprezentanta auto toti sunt manageri de vanzari... oare se conduc intre ei ? Sau o firma care are un singur consilier juridic acesta are titulatura de "manager juridic"... cred ca e o modalitate de a face oamenii sa se simta mai bine, in curand o sa avem "manager de matura" (maturator de strada) sau "manager de vidanja" (vidanjor).

Tim bilding e un bulsit americanesc care a cotropit intai Europa de vest, abia apoi pe noi. Nu cred ca are legatura cu formarea profesionala, mai degraba cu socializarea intre compartimentele unei societati cu multi angajati. Sigur ca poti sa folosesti toata polologhia pe care am scris-o eu mai sus pentru a defini exact termenul, dar prin pronuntarea acestor 2 cuvinte ai rezolvat mai usor dilema "limbistica". Multi dintre acesti termeni au patruns in limba noastra tocmai datorita usurintei de a te exprima ajutandu-te de ei. Totusi, sunt termeni "targhetati" pe un anumit domeniu, restrans.

Iar target inseamna tinta... oricum ai intoarce-o, un target inseamna un grup tinta sau doar o tinta. Multi pocesc intentionat limba cu sinonime din alte limbi (desigur, de larga circulatie internationala, atat in tara cat si peste hotare) pentru a se da "cititi" si culti. Recunosc ca in scris si eu fac aceasta greseala regretabila, in special aici. Nu cred ca vreau sa ma dau mai mare decat sunt, pur si simplu m-am inscris in trend. Adica am urmat valul...


Intre timp a scris Halba. Adaug la ce a spus el doar un singur exemplu, cel mai intalnit dintre toate... asistentul manager (recte secretara). Dar ce sa-i faci nene... cand toti in tara asta debordam de orgolii si ambitii extrem de justificate (la noi, spre deosebire de ceilalti).

Termenii astia din afaceri e clar ca au venit pe calea multinationalelor sau a investitorilor. Eu inca am vazut titulaturi "romanesti" in multe din firmele inca cu capital mioritic, de regula cu state vechi de activitate. Si vreo cateva rasarite mai incoa' dupa '90. Alta explicatie ar fi ca, in afara de actionarii din vest, unele firme deruleaza sau au de gand sa incheie contracte cu altii din "vest" si atunci, ca sa dea bine, trec pe "'eishan".

Merge tradus si desktop, laptop, palmtop, si alte toape dar nu e chiar la indemana. Mai ales daca bagi "computer" in traducere.

In Romania nu a intrat inca obiceiul frantuzesc de a citi "frantuzeste" orice cuvant provenit din alta limba. E celebru exemplul cu Mishel Jaxon, "le megastar". Cand am auzit prima data cum i-au zis aia, acum vreo 15 ani, m-am rupt de ras.

PS: "De-gat-legaul" il uitasem... genial! Merci pentru aducerea aminte.

Astea sunt aberatii lingvistice, din pacate sunt destui care incearca prin orice mijloace sa pastreze limba romana "curata". Au pierdut un mare sustinator in Pruteanu (Dumnezeu sa-l odihneasca). Ei uita ca insasi limba noastra e un amalgam de cuvinte din "n" alte limbi ale celor care au trecut sau au ramas pe aici de-a lungul veacurilor. Incearca sa ia momentul aparitiei lor pe lume ca un fel de "moment zero", de la care sa plece toate. Tipic egocentrist si "megalomaniacal".

Furculision n-a existat niciodata e un misto facut de Alecasandri, iar pension exista bine mersi si desi rimeaza cu furculision nu are deloc etimologie asemanatoare ... a, ca tot sistemul de invatamaint reprezentat de pension a cam disparut din Romania si cuvintul a ajuns fara corespondent e altceva, dar in lumea anglofona el exista bine mersi (se cheama boarding school).
Romana are o problema cu lipsa de termeni echivaleni cu cool sau awsome. A fost misto cu etimologia explicata de klm, apoi marfa, meserie, ca lumea, acu ce sa faci, e cul. Invers, antonimul, e naspa si nasol care nici astea nu suna prea traditional .
Nu numai romana are vocabular mare de injuraturi ci o multime de limbi din zona si mai la est sau sud.
Apoi a incloui a printa cu a lista mi se pare de risul curcilor, amindoua vin din engleza si a lista vine de la list, comanda in limbajele de de mult (si basic). In romaneste se cheama a tipari sau a imprima dar astea au alte conotatii.



Pai sint niste amanunte aici. Una la mina e ca secretara e vag jignitor, doi ca assistent manager si secretara n-au mai nimic in comun. Secretara facea cafele si batea dictari sau scris de mina la masina. AM (sau admin cum se cheama la altii) sint oameni care au raspunderi, au o facultate, stapinesc limba si eticheta foarte bine, au raspunderi mari, citesc, filtreaza si partial raspund la corespondenta, cunosc toata amanuntele activitatii sefului, stabilesc intilniri, sedinte si fac program sefului, dau telefoane importante si vorbesc frumos si politicos, sint in stare sa alcatuiasca o scrisoare/email pe baza unor indicatii sumare ("zii ca-l bag in ma-sa"), ba mai dau si sfaturi uneori... In Romania (dar poate si la altii) unde multi sefi sint din topor, o secretara ii salveaza de multe ori.
Acu manager vs. director. In USA exista amindoi dar sint chestii oarecum diferite, desi nu mi-e foarte clar care sint exact diferentele.

Ma referisem la notiunea de "asistent manager" la o firma cu 3 angajati, cum sunt cele mai raspandite cazuri la noi. Stiu si eu care e diferenta, normal, dar in cele mai multe situatii e vorba chiar de facut cafele si scris in word dupa dictare, dar cu fitze. Sau cine stie... poate si mai multe "atributii"... si mai da si bine la CV. Eu am vazut multe carti de munca la viata mea si pot afirma cu toata raspunderea ca peste 50% din cazuri sunt cum le-am descris eu.

Daca incepem sa analizam si activitatea ditamai manajerilor ajungem tot la "secretara" .

Ozz ai dreptate, a printa se poate inlocui cu a tipari. O scrisesem pentru curci (erau cam triste). Da' nu s-au prins.

Am pus un citat mai sus unde vad eu schinguirea limbii romane in ultima vreme. De ce domle "ofertat"? Da oferit ce are?
Forumul ca forumul da ziarele sint pline de chestii din astea care imi fac pielea de gaina (sau curca ).

Mmmda...intr-o sotzietate fara moral shi fara printzip, care'vasa'zica ca nu egzista

N-are nimic nici "oferit" dar nu înseamnă acelaşi lucru
a oferta = A face o ofertă
a oferi = A propune spre cumpărare o marfă, un bun etc

Adică de ofertat poate oferta şi vânzătorul şi cumpărătorul, de oferit poate numai vânzătorul... în exemplul dat de tine nu îmi dau seama exact dacă mergea şi "oferit"...

mai nou i se spune front desk officer
desi in multe cazuri e under front desk

Pentru ca eu sunt innebunit dupa fasole cu carnati si pentru ca am citit pe topicul cu off-roaderul lui Tudor despre o iesire la mici siii pentru ca mi-am amintit de busuioaca aia rosie mi-a trecut prin cap sa mananc o topitura si niste piftele.

Cre'ca trebuie pus de-o intalnire la Valcea, micii si berile le pun eu, ca de altfel si lopetile si alte "utilaje". Voi veniti cu forta de munca, daaa? Guerilla... se aude dom'le?

tudore, cred ca in celalalt topic subiect trebuie discutata o intalnire la valcea. aici vorbim despre limba si cum o putem imbarliga mai tare

Apoi cum poti imbarliga o limba mai rau decat cu bere?

On topic:
Iata ceva instructiv. Sa mai zica cineva ca nu am ajuns celebri.

Deja sunt mândru... Se scoală patriotismul în mine.

ala e front desk *oval* office... er.

ia stai asa ca aveam io una care merge cu topicu asta. un poem de love:



din pacate autorul e anonim, nu po sa zic cine si cind a scris-o. io am primit-o de la oana, care ma are intr-o lista din aia de scrisori inlantuite cu noroc. (nu oana... oana. alta oana.)

Pai hai sa ne lamurim:a ofeta nu exisa sub nici o forma in limba romana, e un fel de neologism de maxim 5 ani vechime, si nici nu va exista vreodata ca e o fita de la a oferi. Nu exista nici o diferenta intre a oferta si a oferi, decit poate la un nivel vag de nuanta, - sint interschimbabile fara probleme.
Cit despre tochitura vs. piftele, piftelele sint mincare intilnita peste tot, ca atare se cheama piftele, iar "chiftele" e regionalism molodovenesc. Pe de alta parte tochitura e mai rar intilnita in afara moldovei, dar am auzit in muntenia si de topitura. Am trait vreo 14 ani in Moldova si 10 ani in Muntenia., asa ca am auzit amindoua variantele, tochitura/chifetele era chiar hilar pentru munteni pe vremuri. Se poate in amindoua felurile, e o treaba de dialect.

OZZ, de curiozitate, cind vorbesti Romaneste, acasa la tine ... pe Coasta de Vest parca, la cite cuvinte in Romaneste scapi si unul Englezesc ? Respectiv, ti se intimpla sa vorbesti in Engleza...cu un Roman pur si simplu pt. ca exprimarea in Engleza este mai directa si mai clara ? Intrebare valabila si pt 20krpm.

Nu stiu la cine ai auzit tu de topitura sau de piftele in afara agramatilor sau a celor care n-au habar de limba romana, nu are nicio treaba cu dialectul ci cu gramatica .