Generatia " NOASTRA" !

Elena, imi aduc aminte si eu de jocul cu mingea si semana si cu "statuile" sau "1,2,3 la perete" si pana la urma cu "leapsa" (pe ouate).

Citesc si ma uimesc si eu cate lucruri am uitat in viteza si valtoarea vietii. Dar mi-am amintit cu multa placere si nostalgie de ele.

S-au spus atat de multe aici incat e foarte greu sa le mai comentez. Cel putin Alex parca a deschis un album intreg. Dar se putea grupa in cateva categorii: ce am trait noi; cum traiesc copii/tinerii de azi si cum sa ne educam copii nostri (mai putin discutat).

Este clar ca ce am trait fiecare prin prisma copilariei ramane de neegalat cu altceva de mai tarziu din viata. Dar o comparatie intre generatii parca se poate face.

Noi am trait mai putin sofisticat dar comunicam direct mai mult unii cu celalti si eram mai sociabili. Astazi comunicarea se face, paradoxal, singur in camera si in liniste, pe net.

Noi alergam, zbieram si eram plini de viata, cu mult mai putine dorinte. Azi, oferata e mult mai bogata (publicitatea sa traiasca) si atunci gradul de satisfactie se diminueaza pentru un lucru dorit si mult asteptat.

Eu, de exemplu, nu uit nici acum cate saptamani am lins o vitrina de jucarii, uitandu-ma la o masinuta teleghidata (cu cablu, nu prin radio) pana am reusit sa strang 70 de lei din cei 170 lei cat costa. Atunci, vazand ai mei cat de mult ma stradui, mi-au dat diferenta de 100 lei si mi-au luat-o. Nu va spun ca o mai am si acum. Fica-mea are un dulap plin de jucarii si dupa o saptamana de la primire le arunca in uitare, pentru ca apare altceva nou.

Vremurile s-au schimbat. E greu de judecat generatia actuala prin prisma a ceea ce am trait noi si parintii nostrii. Dar imi doresc sa ma tina Dumnezeu cu mintea intreaga si sa nu uit ce am facut si eu cand eram copil, astfel incat sa nu ajung sa-i spun fetitei mele "pe vremea mea nu faceam asa ceva..."

Dar de scrijelitul copacilor cu un cutitas bine ascuns de ochii parintilor va mai aduceti aminte? Numai asa puteau fi imortalizate "prieteniile" dintre baieti si fete Cat despre oracol, era un tabu, nu era un lucru permis la scoala, nu aveai voie sa ai, sa vii cu el la scoala, sa-l completezi si sa-l dai altora spre a fi completat...si cand ma uit pe al meu si citesc ce-i scris acolo chiar nu inteleg de ce profii si diriga aveau atitudinea asta, pentru ca nu gaseai acolo decat niste copilarii, chiar copilarii, nimic compromitator. Ma amuz copios de fiecare data cand il citesc, pentru ca acolo gasesc incercarile mele si ale altora de a crea poezie (printre alte informatii banale, gen: adresa, nr. de tel, mancare si bautura preferate, muzica preferata, actor preferat sau intrebari "fierbinti" de genul: ce este sarutul, ai prieten/a, care este cel mai romantic loc din lume si alte dulcegarii din astea dragute si naive). Paginile cu secret erau cele mai palpitante

Cati dintre cei care condamna folosirea excesiva a calculatorului de catre copii n-ar fi facut la fel daca in copilaria lor ar fi avut si ei calculator, internet, mess etc.? Mie mi se pare ca tine numai si numai de parinti: vii obosit de la munca si nu mai poti sa stai dupa copil, sa te joci cu el, sa-l asculti, sa-i vorbesti si atunci il pui in fata calculatorului, cel putin stii ca nu se misca de pe scaun. Daca ai ceva impotriva, nu-l lasi si cu asta basta. Toate chestiile enumerate aici le-am facut si eu, ca multi altii, prostii de care-mi aduc si-mi voi aduce mereu aminte cu placere. Si da, parintii din ziua de azi sunt overprotective (aici intru si eu, fara discutie ), dar poti sa-i condamni pentru asta? Lucrurile se schimba neincetat si noi nu avem cum sa reactionam fata de copiii nostri cum au reactionat parintii nostri fata de noi. Imi inchipui cum ar fi sa-mi plece copilul la joaca si sa vina a doua zi dimineata, fara sa stiu nimic de ea (mie mi s-a intamplat, plecasem cu baietii cu bicicletele in "expeditie" si atunci nu erau telefoane mobile). Bine, ca taica-meu a anuntat militia, asta e altceva. Generatia noastra nu cred ca difera prea mult de cea MTV sau cum s-o numi. Diferenta e ca noi nu aveam atatea prostii care sa ne distraga de la joaca in aer liber, socializare si de la alte lucruri sanatoase pe care ar trebui sa le faca orice copil. Parerea mea...

Eu am prins cate ceva din fiecare generatie. In weekend-uri si vacante eram la tara la bunici, unde aveam o gramada de prieteni si faceam toate cele enumerate de voi mai sus, ce vremuri! In timpul saptamanii veneam la oras, unde nu aveam prieteni nici la scoala, nici la bloc. Inca de la 5 ani am avut un PC 386 si televiziune prin cablu, cu ele imi ocupam tot timpul liber. Intre timp am pierdut contactul si cu cei de la tara, dar si cu cei de la oras.
Eu chiar nu stiu ce face tineretul din ziua de azi ca sa se distreze si am doar 19 ani. I lack social skills!

.... waw man....dar e infricosator ce scrii tu aici.... Cum se poate sa nu ai prieteni la scoala??? Poate ai fost/esti tu o fire mai retrasa, mai timida sau care-o fi explicatia? Ca io stau si ma gandesc ca daca in perioada copilariei/adoleescentei as fi avut telefon mobil, nu cred ca mi-ar fi fost de-ajuns o memorie a telefonului cu 1000 de numere.....acum in schimb mi-e de-ajuns si 500..... Nu stiu ce sa mai zic....io in adolescenta (15-20 de ani) nu m-am plictisit chiar deloc, dar azi in schimb vad zilnic grupuri de adolescenti (chiar si cunosc destui) care sprijina gardurile/bancile din cartier si sparg seminte (spre disperarea femeilor de servici de la blocurile respective )....de ex. trec pe acolo, ii vad, iar peste 2-3 ore, cand revin, ii gasesc tot acolo.... :bash: Daca cineva ar veni si mi-ar spune ca, cunoaste viitorul 100%, jur ca n-as avea curaj sa-l ascult....as prefera sa nu stiu....zau asa....

Pai ce, ai vrea sa-ti povesteasca tot filmul inainte sa-l vezi?

iote eu. am computer din '86 si desi ma jucam in jur de o ora pe zi, intotdeauna ieseam afara la fotbal. il foloseam in special iarna dupa ora 7... vara nici nu ma atingeam de el, ca eram pe strand sau in tabere

Ce faceai tu, wolf, cu calculatoru' in '86, cand nu stiu cati ani aveai? Ce jocuri existau atunci, aveai cumva Internet, messenger, CS si NFS?

cine avea comodore 64 era sef de cartier.. asta mai mult dupa 90.
dar erau CIP urile, spectrum, HC urile etc.
sa nu uitam de Saboteur 1 si 2, de incarcatul jocului de pe caseta audio, tineam butonul de play apasat sa nu dea eroare la citire (foloseam un SANYO muncit mult anterior).
deci erau calculatoare si in 86 in casele oamenilor mai interesati (eu abia in 91 cred ca mi am luat HC si in iunie 94 l-am vandut in consignatie (avea si defecte ascunse si am avut norocul sa ajung la magazin la scurt timp dupa ce se vanduse, am ras banii si gata) pt a plati taxele pt examnul auto... ;-)

Prin '93 erau jocuri foarte faine: F1, Superbike, F19, Chucky Yeager's Air Combat, Abrams, Wolfenstein 3D, Lotus (asta era cel mai mare, ocupa 3 dischete! ). Inca mai merge acel calculator, nu l-am pus pe dulap, tot pe birou sta si inca mai am acele jocuri pe el, ba chiar am mai downloadat cateva.

primul primul a fost un sinclair zx spectrum. jocuri de pe caseta. cine vrea mai am casete (poate mai si merg, se aud inca)
pai aveam pac-man, un joc in care trebuia sa ocolesti copacii cu o motocicleta, sah... erau si in comert casete, prin 87-88 au inceput sa apara. dupa aia am fost la palat si au inceput schimburile: saboteur, fist, elite si multe altele. intre timp a inceput si programarea si gens/mons -ul si poke-urile.
existau cobra - facute pe genunchi, prae, amic , hc '85 (cele de metal).
dupa aia a urmat la mine un XT barbarian si altele. la tata a urmat primul "laptop": un compacq la care tastatura se desfacea dintr-un capat, unde avea monitorul si unitatea de 5". pe xt aveam unitate de 8". a, si sa nu uit de RETAL(iator)!!!
primul modem a vent odata cu 286-ele: un hayes original, de 2400!!! si ma conectam la BBS-uri.
asa ca daca doream sa stau inchis in casa aveam cum.
uite si primul PDA adevarat Casio Z7000 - pe care fi-mea il foloseste constant. si cred ca si cel mai solid, parerea mea - se apropie de venerabila virsta de 14 ani...

Eu nu am avut calculator foarte repede dupa revolutie dar mama a lucrat la un centru de calcul unde aveau cele mai performante calculatoare si jucam Printul Persiei ( sau asa ceva), F1 , etc. Tin minte ca erau niste dulapuri imense parca cu benzi ca si cele de magnetofon si fiecare operator avea un terminal pe care il folosea. Eu ma jucam pe PC-ul programatorilor de acolo.
Cum zice si Daniel65671, ma mir de fiecare data cand citesc de cate lucruri am uitat in valtoarea vietii.
Pentru mine una din cele mai frumoase amintiri raman taberele de la Cheia, Nucusoara, Navodari, etc.
Campionatele de fotbal intre judete, excursii, primele saruturi furate la fete, serile cu foc de tabara, etc, etc.
Si eu am avut o mica deceptie in copilarie: nu am avut bunici la tara. Si ma ofticam ca in vacante plecau toti copii la tara si eu ramaneam la oras cam singur. Am avut totusi sansa ca macar unii dintre bunici sa stea la casa chiar daca in oras.

Este prima data de cand sunt inscris pe masini.ro si nu stiu cum sa incep un mesaj.Am citit toate mesaje voastre si sincer sa va spun mi se pare trist :ban: .
Si mie imi este dor de vremurile cand eram vreo 20-25 de copii in spatele blocului la joaca si zbieram cat era ziua de mare. Imi este dor de zilele onomastice cand aveam vreo 12,13,14 ani si dadeam chefuri si ne distram in felul nostru (cu dansuri care mai de care mai ciudate, rasete si nu in ultimul rand jocul cu sticla, cand ne puneam in jurul unei sticle si cel care invartea sticla trebuia sa pupe pe cel care se afla in fata sticlei dupa ce se oprea.Daca se nimerea sa fie 2 baieti, dadeau mana. Dar daca se nimerea sa fie tocmai persoana de care iti placea erai fericit.
Ah, si sa nu iutam prima dragoste din copilarie.Doamne, si acum imi vine sa rad . Imi amintesc ca aveam vrei 10,11 ani si imi placea f mult de o vecina si faceam tot ce puteam sa fiu cu ea. Si acum ma inteleg f bine cu ea si cand ne amintim chestiile astea bufnim in ras. Imi mai amintesc ca stabilisem cu niste prieteni, carora le placeu de alte fete, ca atunci cand jucam Adevar sau provocare sa fie totul in avantajul nostru.Spre ex, daca fata alegea adevar era intrebata daca ii place de x sau de cine ii place.Iar la provocare porunca era o declaratie de dragoste sau ceva de genul asta . Stiu, pare ceva prosteste dar, Doamne, chiar credeam in chestiile astea .
Era o vreme in care totul in tara asta mergea prost, insa nu aveam habar de aceste lucruri. Acum imi dau seama ca ai mei au dus-o greu si faceau tot posibilul ca eu sa nu observ si au reusit(mama mea fusese data afara si era cat pe ce si tatal meu sa pateasca la fel).
Mi-e dor de zilele cand invatatoarea o suna pe mama sa-i spuna ca peste cateva zile va fi sedinta cu parintii(pentru ca nu spuneam), mi-e dor sa fug pe coridoarele din scoala si sa nu-mi pese ca iar voi lua nota mica la test si multe alte nebunii.
:ban:

De scoala am si uitat cand ne bateam cu fetele ( del a care mai luam bataie), stropitul cu elefanteii de plasic in pauze, etc. Mi-aduc aminte de multe aspecte placute din scoala cand asteptam clopotelul ca sa fugim la singurul chiosc din scoala ca sa cumparam gogosi (miammm). Mi-aduc aminte de de floricelele glazurate cumparate de la tigancile care stateau la iesirea din scoala ,guma turbo si surprizele ei, (ne bucuram cand venea militia pt ca le aruncau gumele pe jos si noi le luam ), etc.
Parca eram mai putin lipsiti de griji fata de copii din ziua de azi care nu stiu cum sa intre in posesia celui mai " berngos " telefon sau cele mai tari haine de firma.