Marcat, Niculae !

Mai erau si de Tg. Jiu

S-a dus dracu fabrica de tigari din Timisoara. Nu stiu ce mai fac, probabil inchiriaza hale

...e cam liniste pe aici

Noroc cu tine

baietii s-au apucat de comert intre timp, ca au baut toti banii

Incepusem sa ma obisnuiesc ca, dimineata, cand bagam cafeaua in mine la munca, pana sa imi vina chefu de munca, sa citesc ce se mai posta pe aici. Recunosc, anii mei de facultate au fost....de toata jena. D-aia ma si bucuram sa mai vad o postare noua. Dar astept....

Hai ca bag si eu una sa nu moara topicul

Era prin anul... 1998 (?) ceva pe-acolo... si era vara, vacanta, plictiseala mare... vine un prieten pe la mine (pe vremea aia internetul era scump si celularele erau o fitza) si imi spune:
- diseara mergem in timisoara sa ne intalnim cu F si B si prietenii lor din timisoara (F si B erau niste prieteni vechi din timisoara).

Bun, zis si facut, in ziua aia mai facusem si un ciubuc si aveam niste bani in plus deci totul era in grafic. Trenul spre timisoara pornea undeva pe la 3 dimineata si ajungea pe la 8 (era in reparatie ceva pod si mergea pe o ruta ocolitoare).
Pe la 11:00 ne adunam la net-cafe-ul unde lucra prietenul meu cu care urma sa mergem la timisoara (nu era tura lui dar era un loc unde puteam sta pe net gratuit si pierde vremea pana porneste trenul), ne adunaseram 3 (doamne si toti trei) sa pornim in expeditia asta cvasi-spontana (evident ca toti am venit fara bagaje, de ce bagaje ai putea avea nevoie ?). La 2:30 ne ducem in gara sa luam bilete... tragedie... 2 dintre noi nu aveam carnetele vizate, deci mumu reducere pe tren... revoltati de aceasta nesimtire hotaram sa mergem cu nasul... buuun... mergem cu nasul... ii dam 100.000 ne urcam in tren, si incercam sa dormim... cand incepea sa ni se faca somn (adica pe la arad) vine nasul panicat: " a venit supracontrolul ! luati-va banii si plecati !"... ne luam suta de mii si coboram in arad... la 5 dimineata sau ceva de genu... o luam noi incetisor catre iesirea spre timisoara si ne punem sa facem autostopul... opreste un nene cu o duba... ne ia in spate, ii dam 50.000 si ne duce pana in Timisoara (ajungem chiar inaintea trenului care dupa cum va spuneam mergea pe o ruta ocolita)...

Ne intalnim la o cafea cu prietenii nostri din Timisoara, ne revenim putin dupa drum (nu dormisem toata noaptea totusi) iar la 9 deja consideram ca e suficient de inaintata vremea pentru a ne apuca de baut... Au inceput sa curga halbele de timisoreana (parca atunci se lansase "Club XXI" sau ceva de genu), un incident neprevazut cu o halba care s-a spart in timp ce ciocneam... rasete... caterinci... voie buna... tot asa pana la 13-14 cand ni se face foame... Cum gasca se facuse deja destul de mare ne impartim in 2 grupe, eu cu inca 3 prieteni mergem la un tip care statea in chirie singur intr-o garsoniera in timisoara, iar restul gastii merge la un alt bastinas acasa.

Trag un pui de somn de somn intr-o pozitie destul de neconfortabila, vreo 20 de minute, apoi mancam niste pui nefacut cu niste cartofi prajiti carbonizati gatiti la comun... yuuum, delicios ne refacem stomacul cu un shot de tequila si suntem gata sa iesim in club... desigur in club se merge doar de la 11-12 incolo, pana atunci ne ducem in parc unde ne punem la o terasa... ma rog, terasa e mult spus, erau cateva mese langa o ghereta, din ghereta puteai cumpara bautura si puteai sa o bei la mesele respective... Si continuam cu timisoreana... spre seara (9-10) apar si fetele... fetele erau din gasca timisorenilor (actuale/foste/viitoare prietene) erau in numar aproximativ egal cu noi si erau frumoase (ar fi culmea sa nu fie frumoase dupa atatea sticle de bautura).
Ocupa ele locurile libere de la terasa si noi le intrebam ca niste gentlemani ce suntem cu sa le servim: "Votca !" Wow... genul asta de fete erau de noi... se achizitioneaza de la ghereta amintita o sticla de votca si pahare de unica folosinta... tipele isi pun cate un shot si il dau pe gat de parca ar fi facut asta toata viata...

Stupefiat de prestatia fetelor, un prieten din Oradea isi umple un pahar de unica folosinta cu votca si il bea in timp record... sa arate ca bihorenii sunt oameni bravi, cu p..a mare care rezista la bautura [Vom reveni si la el mai tarziu]... intre timp atmosfera se mai destinde... radem glumim... Si observ ca tipa de langa mine e suspicios de interesata de persoana mea... (desi eram destul de afumat imi dadeam seama ca un tip beat, nedormit si nespalat de aproape 24 de ore nu era tocmai visul ei in viata)... sau poate totusi asta e idealul ei masculin ? cui ii pasa ?... mai bem, mai glumim... cu timpul imi dau seama de motivul fetei: dupa cum povesteam tipele astea erau din anturajul prietenilor nostri din timisoara... tipa asta era fosta prietena a unuia dintre cei de la masa... iar acesta facea manevre insistente de a vraji o alta tipa (cu accent american, traise cativa ani buni in statele unite si se intorsese recent in tara cu familia - se pare ca romana cu accent american i se parea incredibil de sexy). Asa ca eu eram doar o unealta "razbunarii" fostei lui prietene... dupa scurte dileme morale care au durat cam 5 secunde (nu-i frumos sa refuzi o domnisoara) continuam interactionarea amiabila [vom reveni mai tarziu si la ea].

Paharele de votca curg... sticla se goleste... e vremea sa o luam catre club (parca se numea "No name" sau ceva de genul asta, era o discoteca jumatate in aer liber jumatate acoperita in care se baga house). Drumul spre discoteca trece printr-un parc... fetele (care deja erau aproape la fel de bete ca si noi) o iau inainte cu vreo 10 metri si fluiera ritmic dintr-un fluier (nu ma intrebati de unde aveau fluierul)... Trec pe langa o duba de politie, fluierand... nimic... ajungem noi (baietii) si brusc din duba iese Garcea sa ne intrebe de buletine:
- Buletinele la control...
- N-avem... stiti noi ne plibam pe aici...
- Cum te cheama ?
- Vasile Borcan ! raspunde primul intrebat cu o seriozitate pe care doar un om beat o poate avea.
Garcea noteaza in caiet... cauta numele intr-o lista, apoi continua:
- Adresa:
- Strada Soarelui nr. 10A, Oradea
- Si ce cautati aici ?
- Stiti, noi conduceam acasa fetele acelea...
Ne iau la toti datele (inclusiv cei din timisoara si-au dat adrese din oradea) apoi ne lasa sa ne continuam drumul spre discoteca...

To be continued...

This post has been edited by HalbaSus: Jun 11 2011, 02:14 PM

deci deja regret ca n-am facut facultatea prin anii 90, ma jur(eu anu asta fiind cu licenta)

Revenim...

Recapitulare... la inceputul povestii am spus ca mergem la F si B in Timisoara, am ajuns in Timisoara fara sa dormim toata noaptea, ne-am imbatat destul de bine, eu ma cuplasem cu fosta prietena a lui F fiindca aceasta incerca sa se razbune deoarece F se combina cu o tipa cu o alta tipa cu accent american... eram cu totii beti (inclusiv fetele) si ne indreptam spre o discoteca ce era partial in aer liber, partial acoperita.

Imediat dupa ce am ajuns la discoteca, oradeanul care cu cateva ore mai devreme a vrut sa arate cat de sulosi si rezistenti la bautura sunt bihorenii si a dat pe gat cantitati insemnat de votca (dupa nenumarate beri) a clacat... nu se mai putea tine pe picioare si vomita aproximativ fara oprire, eu cu inca un prieten il tineam de cap sa vomite intr-un colt cu verdeata... a venit un bodyguard la noi si ne-a zis ca nu e voie, l-am invitat sa-l opreasca daca poate... a evaluat situatia, a renuntat si a mers mai departe, probabil era multumit ca macar o facem in partea descoperita a discotecii... Dupa vreo 10 minute in care starea lui nu s-a imbunatatit si in continuare nu se putea tine pe picioare am decis ca e cel mai bine sa-l trimitem la culcare, asa ca F il duce acasa la el, il culca, apoi se intoarce in discoteca.

Eu, eliberat de grija prietenului beat de care trebuia sa am grija ma pun cu noua mea prietena pe o canapea din discoteca... acum sa clarificam niste chestii.... discoteca era club de house... d-ala cu "bumtzi, bumptzi, bumptzi, bumptzi..." si era la un volum infernal. Eu nu suportam nici atunci house-ul dar eram suficient de beat cat sa-l tolerez... ba mai mult eram si foarte somnoros (nu dormisem de vreo 40 de ore)... nu stiu exact ce face fata... cert e ca eu raman singur pe canapea... canapeaua langa o boxa imensa... eu ma intind... si adorm... ma trezesc pe la 4 dimineata... discoteca incepea sa se goleasca... eu singur pe canapea... in scurt timp identific restul gastii care nici nu cred ca observase lipsa mea si se pregatea de plecare, brusc reapare langa mine si "noua mea prietena".

O parte a gastii respectiv: eu cu noua prietena (fosta prietena a lui F), F si tipa cu accent american si tipul cu garsoniera la care mancasem puii nefacuti cu cartofi carbonizati si prietena lui ne intoarcem in garsoniera acestuia. Garsoniera (sau apartament cu o camera ce era) era formata dintr-o camera ocupata in proportie de 75% de un pat imens care pe timp de zi era folosit pe post de canapea, iar in rest mai avea o masa cu un calculator si un scaun (dar patul putea servi si pe post de scaune pt cei care mai vroiau sa stea la calculator) si o bucatarie.

Ne asezam cu totii pe pat (care avea si rol de canapea) si se porneste un film (Sacalul, cu Bruce Willis)... intuneric in camera, 3 cupluri... un pupic aici, un pupic acolo... brusc observ ca fiecare se retrage si raman eu singur in camera cu fata langa mine...

To be continued....

noooo... not again

@Manta B te inteleg perfect... nici eu nu am avut parte de asa ceva in timpul facultatii. dar in schimb ma pot mandri cu o copilarie ca in amintirile lui creanga

Eu stiu sfarsitul...

Recapitulare:

Ora 4 dimineata, eu intr-o stare intre betie si somn (nu stiu sigur ce era, oricum nu eram treaz), tolanit pe un pat impreuna cu o tipa pe care o cunoscusem cu cateva ore mai devreme... singuri in camera... in fundal mergea Sacalul cu Bruce Willis dar nu se uita nimeni la el... suna promitator...

Daaar... ma tem ca va trebui sa va dezamagesc: pana acum am luptat eroic cu sistemul feroviar (am luat nasul, apoi autostopul), am baut toate berile (si votcile si tequilele) posibile, am scapat de bratul lung al legii declarand identitati false, am ingrijit camarazii cazuti laa datori... betie... am agatat o domnisoara... si am tras un pui de somn ca un sef langa o boxa care facea "bumtzi, bumptzi, bumptzi" la volum maxim...toate astea in mai putin de 24 de ore... eh... ma simteam usor obosit... iar memoria mea e usor neclara cu privire la acele momente... dar voi reproduce secventele pe care mi le amintesc:

Secventa 1: Bruce Willis trage cu o mega mitraliera si sparge un pepene...
Secventa 2: Observ ca ceilalti au parasit camera, sunt doar eu si fata... si suntem in pat...
Secventa 3: Eu dorm... ma trezeste un cot ascultit in coaste... ma uit in dreapta, vad o tipa... si vad ca tipa are o perna sub cap... eu nu am... analizez profund situatia... "must get pillow" imi spune o voce interioara, trag perna de sub capul saracei fete, o bag sub capul meu, ma intorc pe partea cealalta si imi continui somnul...
Secventa 4: Ma trezesc... deschid ochii... ma uit in stanga il vad pe tipul cu garsoniera... ok, e normal... doar e garsoniera lui, are un singur pat... ma uit in dreapta... o vad pe prietena lui... OMFG...

Ma trezesc brusc cu o usoara mahmureala (mult mai usoara decat m-as fi asteptat), se trezesc si ei si banuind din privirea mea derutata ca nu stiu exact ce s-a intamplat imi povestesc:
- Bai, eu si cu F am zis ca poate vrei sa faci ceva cu fata... asa ca te-am lasat singur cu ea... ne-am intors dupa o ora... erai singur si dormeai pe mijlocul patului... asa ca ne-am culcat si noi pe unde am putut... si zi: ai facut ceva cu ea ?
Bucuros ca nu s-a intamplat nimic dubios le povestesc de faza cu perna (ultima mea amintire dinainte de a adormi) radem, recuperez restul echipei (dintre care cel mai rau era amicul care cazuse pe frontul votcii in seara trecuta), ne dam ultimii bani pe bilete cu pret intreg spre Oradea... contempland asupra reactiilor pe care le are alcoolul asupra organismului uman.

The End.

P.S: Ulterior am aflat ca nu am pierdut mare lucru in seara aceea, pe langa eventuale accidente ce s-ar putea intampla cand doi oameni beti se imperecheaza am inteles ca tipa arata bine.... dar trebuie sa bei suficient ca sa realizezi treaba asta...

desi topicul se cheama "Marcat, Niculae!", bag de seama ca nu prea s-a marcat...

Aici e topic pentru ratari, pentru marcari avem alt topic, la patratele rosii

dar aici suntem cumva la "Culinar"?

A incurcat halbele, trebuie sa-l intelegem

Prin anul intai de facultate (sau al doilea) iata ca nu mai stiu… se organizeaza o excursie pe weekend la Sinaia. Era prin martie, aprilie parca. Frig, zapada… n-aveam bani de bilet, eram sigur ca o sa ma descurc ca blatist asa ca m-am alipit si eu grupului. Vila era pe dreapta cum urci. Vopsita verzui, scorojita, multe camere…. Madama care avea grija de vila statea tot acolo, trebaluia la bucatarie cand am venit noi.

Grupul avea cazarea la vila dar masa se lua la un restaurant din statiune. Asta a fost printre primele lucruri pe care ni le-a spus. Apoi ne-a intrebat cati suntem si a incercat sa ne numere dar n-a reusit. Pesemne ca era satula de tineri necopti si galagiosi asa ca ne-a lasat sa ne punem de acord si sa o anuntam cand ne hotaram cine si cum sta.

Nu-mi mai aduc aminte exact dar parca m-am dus la ea si i-am spus ca eu sunt blatist si-am intrebat-o care sunt camerele pentru blatisti… Inclin sa cred ca i-a placut abordarea. Din vorba-n vorba am aflat ca barbatul ei era marinar din Constanta - motiv sa ne imprietenim. I-am dat un pachet de tigari si am primit cu ocazia asta cheile de la toata vila; mi-am oprit o camera la parter si apoi am avut grija si de cei care platisera – deh, isi meritau cu prisosinta camerele.

Eram pe atunci indragostit lulea de una din colege, naprasnic de frumoasa, asa ca i-am alocat o camera lipita (mi-am adus aminte, eram in anul I, nu in anul II). Dar degeaba am pus-o aproape, nu dadea doi bani pe mine… Ii placea de unul mai mare cu un an. (S-a maritat imediat dupa terminare, cu altul, sic!) A ramas o frumusete pe toata durata facultatii. Angelina Jolie era copil de mingi in comparatie cu ea… Of, of…

Pleaca colegii mei la masa, madama imi face cu ochiu si-mi spune sa stau. Apoi deschide usa la bucatarie de unde vine un miros de varza cu ciolan afumat, iti ploua in gura. Mi-a trantit o farfurie babana de haleala, cu repetir, a scos o sticla de tuica si una de vin rosu si s-a betivit putin cu mine. A facut un pic misto de ceilalti ca la restaurant nu-i nimic interesant de mancare, probabil berea era singurul aliment pentru care se merita deranjul. Imi pun eu stomacul la cale cu tot ce mai avea bun prin camara si apoi cu burtile pline fumam cate-o tigare adevarata – un Assos, sa-i aduca aminte de marinar. Si inca o tigare cu o cafea la ibric. Ce mai vroiai de la viata!? Poate ca isi facuse planul sa se harjoneasca cu o prospatura dar eu n-aveam ochi decat pentru naspraznica… Dublu ghinion. Mai bine o scarpinam pe purie.

Imediat ce terminan noi siesta ajung si intarziatii, vreo 4-5 colegi, care pierdusera trenul. Unul, tot din Constanta, fost coleg de liceu, tot blatist… incantat sa afle ce bine sunt tratati astia care nu-si platesc biletul. Le dau cheile de la 2 camere si omu' meu ramane pe afara. Cu un tupeu porcesc se duce si el la tanti sa-i ceara o camera de blatist… la care iese asta cu matura si pune cainele pe el. N-are incotro si scoate ce bani avea prin buzunare si plateste… ramanand casbec ca un adevarat blatist din momentul ala. Asa ca a inceput sa se faca util, sa taie lemne, sa faca curat in curte, argat de weekend. Cred ca in cele din urma l-am luat de pripas la mine in camera.

S-au intors si colegii de la restaurant, majoritatea flamanzi… dar cu berea, vinul, muzica, caldura din vila… a inceput cheful.

Pentru cine n-a facut facultatea pe vremea lui Ceasca, aglomeratia din trenurile de 1 Mai e o necunoscuta. Luai orice tren de la Ploiesti la Bucuresti, plecau din ora in ora. Durata – o nimica toata, 45 de minute, imposibil sa te prinda nasul. Apoi Bucuresti-Constanta - doua ore si jumatate. Daca aveai cu cine sa schimbi o vorba timpul trecea imediat.

Problema incepea in Bucuresti, in Gara de Nord. Trenul accelerat tragea pe peron cam cu 20-30 de minute inainte de plecare. Cine a avut rabdarea sa se uite la un musuroi de furnici inainte de ploaie isi poate imagina puhoiul de lume care trebuia sa ajunga la mare, in scurta vacanta de 1 Mai. Toti studentii din Constanta se intorceau acasa! In plus, toti studentii din toate centrele universitare veneau si ei... Asa ca un tren care era de obicei ocupat, devenea o cutie de conserve. Inainte de garare, cei mai viteji, mai inconstienti se urcau si ocupau rand pe rand compartimentele, WC-urile de la capete, camerele de bagaje precum si spatiul dintre vagoane. Bagaje grele, voluminoase, pungi, sacose, studente (si studenti mai anemici) zburau prin aer si erau aburcate in tren pe ferestre pana la oprirea lui la peron. Cand era oprit complet, era aproape plin. Cei mai vrednici desfaceau deja berile... si fumau a doua tigare. Cine era norocos avea loc la geam. Am mers intr-un picior pana la prima, piezis, pe bagaje, in bratele altora... am avut parte de tot ce puteai sa-ti imaginezi mai ales ca am facut pe tren o distanta sensibil mai mare decat Ecuatorul in cei 6 ani de facultate...

Dar ce urmeaza sa va povestesc e criminal, nu pot sa uit cate zile voi avea.

Se face ca ne intorceam acasa, plecam vinerea imediat dupa pranz sa prindem un tren care pleca pe la 14 si ceva din Bucuresti. Incepea minivacanta de 1 Mai. Puhoi! Am avut timp totusi sa ciocnim o bere pe peron, prima are gust de ulei , mai bem o gura, da-o incolo! Hai sa mai luam una! Apoi luam 1-2 beri la pachet pe drum si ne urcam in tren. Am gasit nesperat locuri, pana ne-a ridicat cineva de pe ele... oricum a trecut vreo jumatate de ora pana cei cu bilete si-au facut drum spre locuri. Asadar ne-am mutat in sila bagajele din compartiment pe hol si subtiri ca niste pagini de hartie, cei 3-4 colegi, ne-am asezat care cum a putut. Ne-am aprins unul altuia cate-o tigare, nu puteam sa ne miscam mainile, ori le tineai pe langa corp ori le ridicai in sus precum niste crengi de copac. Era o performanta hazlie sa scuturi scrumul, intr-un tarziu ne-am dat seama ca nu putem sa ne descurcam fiecare cu tigarea si berea lui. Asa ca am inceput sa le poshtim.... Si tot asa pana la prima oprire cand speram sa coboare cativa studenti si sa nu urce prea multi doritori de mare. Stiam pe de rost statiile, opririle, locurile unde puteai sa cobori din vagon sa bei apa si sa ai timp sa te urci la loc.. eram niste veterani. Ii stiam si pe nasi dupa atata timp. Stiam ca vor veni cel mai devreme dupa Cernavoda daca nu era aglomerat... dar acum nici fumul de tigara nu putea sa se strecoare printre calatori.

Si in ghemul asta de oameni odata ma sageteaza stomacul.... Sa fie de la bere!? Mai trag cu sete dintr-o tigare poate uit. Si mai aman putin deznodamantul... Broboane de sudoare imi apar pe frunte. Mai aprind o tigare si incerc sa nu vorbesc, sa fac cat mai putine miscari... In stomac incep sa circule varcolaci. Simt ca nu ma mai tin sfincterele. Ma rog la toti sfintii sa nu ma apuce vreun stranut, sa nu trag vreo basina ca ma fac de bacanie. Ma trec valuri de transpiratie rece si n-am ce sa fac. Nu pot sa ma misc nici la stanga nici la dreapta. In cele din urma cu mii de scuze pe buze ma duc spre capatul mai apropiat ca sa aflu ca WC-ul nu e aici. Perfect! Perfect pe dracu! Trebuie ori sa ma intorc ori sa trec in celalalt vagon unde sigur e WC-ul. Ajung acolo, calcand lumea pe maini, pe picioare... usa inchisa. Nu se poate!!!! Imi vine sa plang de durere! De nervi. Bat disperat dar degeaba. Usa nu se deschide. E tragic, incep sa numar de la 1 la 100 si inapoi... Nu ajung nici pana la 10 si mi-e clar ca trebuie sa ma intorc. Cu o fata schimonosita incep sa-mi cer scuze de la cei pe care i-am calcat in picioare mai devreme. Ajung de unde-am plecat... ajung aproape distrus la capatul vagonului unde din pacate e depozit de bagaje, sunt claie peste gramada peste 15 genti. E inuman ce se intampla, nu ma pot certa cu bagajele, nu ma pot certa cu nimeni. Trec mai departe in urmatorul vagon, vagon vechi, din cele antice si de demult, de clasa a II-a care se adaugau in momente de varf. Cate 5-6 insi pe fiecare bancheta, iar mijlocul vagonului coupat cu lume, multa lume si multe bagaje. Eu sunt livid, arat mai rau decat o creta, decat un perete vor=psit alb, n-am cuvinte sa-mi cer scuze. Ma urc pe laterale unde-ti tii mana sa te odihnesti, cu greu ajung la capatul vagonului, pe drum sunt cel putin 10 inisi care-mi spun ca daca ma intorc nu ma mai lasa sa trec. Nu conteaza! Ajung la budaaaaaaa! In buda e chef! Sunt studenti rosii in obraji, fumul il tai cu cutitul. Imi cer mii si milioane de scuze si-i rog sa iasa ca efectiv ma cac pe mine! Numar 6 sau 7 persoane care ies injurand pe culoar, unde n-au loc. Inchid usa in urma lor... si spun o rugaciune de multumire ca am reusit sa nu ma scap. Cutite imi sfasie burta, imi dau pantalonii jos, imi sterg transpiratia, ma uit disperat in stanga si in dreapta, sper sa gasesc cateva franturi de hartie igienica. Providential aveam intotdeauna cand plecam la drumun mic sul in buzunarul de la blugi (unde acum tinem telefonul mobil care nu exista pe vremea aia). Doamne ce bine e! thumbsup: Imi aprind o tigare si trag cu ochii aproape inchisi... E nemaipomenit! Deschid ochii, pe jos vad un mozaic alb cu negru. E clar, pe vremuri se faceau mai cu staif vagoanele. Baia e destul de mare, aproape de doua ori mai mare decat cele de acum... Ridic ochii si vad cum flutura perdeaua pe geam. Si tot atunci observ cu stupoare ca geamul nu e mat iar in paralel cu trenul circula masini, Dacii! Sa-mi fie rusine!? Dupa efortul depus? Nu imi este rusine... burta se pare ca m-a lasat. O fi fost berea prea rece, oi fi baut prea cu pofta!? Ce mai conteaza? Deja trenul intrece prima Dacie care merge in paralel... ajung la urmatoarea! La un moment dat trebuie sa ma sterg si sa fac striptease. Soferul nu conteaza, el conduce, e atent la drum .. dar pasagerii din spate ma vad ca la televizor. Mi se rupe! Mama lor de cretini care sparg geamurile si mama lor de cretini care nu pun geamuri mate la baie. In usa se aud bubuituri, s-au plictisit aia pe care i-am dat afara. Imi parind inca o tigare, le spun ca imediat... si iar surpriza! Surpriza majora de data asta! Nu curge apa!!! Iar ma apuca transpiratiile. Aia mi-au facut un bine si eu ma cac in binele lor... incerc sa ma pis poate mai curata mizeria... Incerc sa trag de timp poate gasesc o solutie. In cele din urma pun hartia care mi-a ramas deasupra, acopar cu capacul, aprind o tigare! Pufai cat pot de mult si deschid usa zambitor. Ii avertizez ca e mai bine sa mai astepte cateva secunde sa se duca mirosul pestilential la care astia incep sa rada. Ce dracu, ai noastri nu miros!? In gandul meu le dau dreptate, dar al meu pute de stinge! Oftez si le spun ca imi pare rau... si ma duc inapoi spre micul meu grup de prieteni. Imi ia aproape un minut sa parcurg distanta de la buda la capatul vagonului si din urma se aud niste injuratori feroce si urlete schimonosite... Imi pare rau dar eu sunt concentrat sa nu-i mai calc pe degetele de la maini pe cei din compartiment. Sunt totusi vesel, au mai trecut inca 15-20 de minute si am scapat, n-a venit nici nasul... Ma apuca transpiratiile iar, lasasem banii de nas la colegi. Incet, incet ajung de unde-am plecat. Astia sunt voiosi, eu sunt tras la fata, deshidratat... Ma imbie cu ultima bere. Refuz, mi-a ajuns! Refuzul meu e primit cu bucurie! Mi-aprind o tigare, scot capul pe geam si ma imbat cu aer rece, aer care ma loveste cu putere in fata. Rasuflu usurat...si nu ma gandesc decat la rusinea care ma astepata in gara daca ma intalnesc cu ocupantii WC-ului. Le-am stricat toata petrecerea...
Bine ca am scapat! Invatatura de minte sa nu mai beau bere care are gust de ulei.... fie ea si rece. Alta invatatura – intotdeauna sa ai hartie inginerica cu tine cand pleci pe tren. Nu stii niciodata cand te apuca pantecaria....

Deci nu-mi vine sa cred
Esti sigur ca toate astea i s-au intamplat unui singur om? Adica tie?

Iti spun eu, nu vrei sa patesti una d'asta nici intr-un tren liber. La prima usa inchisa ti se taie respiratia si te uzi si la glezne, transpiri si intre degete, ai parul ud.... Darmite sa te strecori ca o soparla printr-un tren plin ochi si cu o durere criminala de burta. Iar pe parcurs sa simti ca nu mai poti si te scapi... Incearca sa urci 8 etaje pe jos, nu cu liftul, cand te taie! Si in momentul in care ajungi la usa sa observi ca ti-ai uitat cheile in masina pe bancheta. Si dupa aia stam de vorba!

Nu vreau sa experimentez, sincer. )
Am avut o oarecare aventura de genul asta la coada la Carrfour de Craciun. Am transpirat in decembrie ce nu am transpirat toata vara. ))