No SSO cookie

Regulament pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice - Reguli privind circulatia vehiculelor de orice fel

voteaza
(0/ 0)
Regulament pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice - Reguli privind circulatia vehiculelor de orice fel
Utile · · 8 Comentarii
Nota utilizator
0.0

 
 

SECŢIUNEA A II-A

REGULI PRIVIND CIRCULAŢIA VEHICULELOR DE ORICE FEL

A. POZIŢII ÎN TIMPUL MERSULUI


Art. 24. Toate vehiculele, inclusiv cele trase sau împinse cu mâna, vor fi conduse pe partea dreaptă a drumului public în direcţia de mers.

Art. 25. Pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje, conducătorul de vehicul nu va trece peste linia continuă, simplă sau dublă, şi nici peste marcajul pentru spaţii interzise.

Marcajul discontinuu are caracter orientativ, putându-se trece peste el numai atunci când conducătorul de vehicul schimbă banda de circulaţie, direcţia de mers ori când s-a angajat în depăşire. Aceste manevre se vor executa numai după ce conducătorul de vehicul a semnalizat şi s-a asigurat că nu periclitează siguranţa celorlalţi participanţi la trafic care îl urmează sau îl preced. Aceleaşi obligaţii revin conducătorului şi atunci când pe drumul public nu sunt aplicate marcaje.

Noile reglementări aduc precizări suplimentare privind obligaţiile conducătorului auto înaintea depăşirii, a manevrei de schimbare a benzii de circulaţie sau a direcţiei de mers pe un drum cu marcaj discontinuu. Este vorba despre semnalizarea manevrelor respective pentru a fi încunoştinţaţi toţi ceilalţi participanţi la trafic. Pe lângă semnalizarea corespunzătoare, cei de la volan sunt obligaţi să se asigure şi să se convingă, în cazul fiecărei manevre, că nu pun în pericol siguranţa deplasării celorlalţi parteneri de drum. La fel trebuie să procedeze cei de la volan atunci când drumurile publice nu sunt prevăzute cu marcaje rutiere.

Trebuie reţinut că peste marcajul rutier discontinuu se poate trece numai în 3 situaţii:

- la schimbarea benzii de circulaţie;

- la schimbarea direcţiei de mers şi

- la efectuarea manevrelor de depăşire.

Pentru nerespectarea acestor prevederi s-a prevăzut o amendă contravenţională cuprinsă între 100.000 lei şi 250.000 lei.

În cazul când sensul de circulaţie este separat de o linie continuă şi una discontinuă, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificaţia liniei celei mai apropiate de vehicul în direcţia de mers.

Art. 26. Circulaţia vehiculelor pe drumurile publice cu mai multe benzi pe acelaşi sens se desfăşoară astfel:

- pe banda de lângă bordură sau acostament vor circula vehiculele destinate transportului în comun şi cele care se deplasează cu viteza redusă;

- pe celelalte benzi vor fi conduse vehiculele care, potrivit legii, pot circula cu viteze superioare.

Pe autostrăzi, banda de lângă axa drumului va fi folosită numai în vederea executării manevrei de depăşire, dacă celelalte benzi, în direcţia de mers, sunt ocupate de alte autovehicule.

Faptul că vehiculele de pe o bandă circulă mai repede decât vehiculele de pe celelalte benzi nu este considerat ca fiind o depăşire în sensul art. 31.

Pe autostrăzi este interzisă circulaţia autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite, cu excepţia celor autorizate de autoritatea competentă, a vehiculelor care, prin construcţie sau din alte cauze nu pot depăşi viteza de 50 km/h, precum şi învăţarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de saşiuri şi de vehicule cu motor, manifestaţiile, defilările, caravanele publicitare, antrenamentele, competiţiile sportive de orice fel şi cortegiile.

Pe autostrada conducătorului auto îi este interzis:

a) să circule sau să staţioneze pe banda de urgenţă;

b) să efectueze manevra de întoarcere sau de mers înapoi, ori să pătrundă în zona mediană, inclusiv pe racordările dintre cele două părţi carosabile;

c) să remorcheze un autovehicul rămas în pană dincolo de cea mai apropiată ieşire de pe autostradă ori să intre pe autostradă cu un autovehicul remorcat.

Conduita pe autostradă este diferită de conduita pe alte drumuri publice. Mai sigură, mai rapidă, mai uşoară, impune totuşi anumite precauţii. Cele mai frecvente cauze ale accidentelor pe autostradă sunt: oboseala, neatenţia, manevrele defectuoase (depăşire, schimbare de direcţie, nerespectarea distanţei faţă de vehiculul dinainte etc.), viteza excesivă şi viteza neadaptată condiţiilor atmosferice. Accesul pe autostradă este interzis anumitor vehicule, prea lente pentru a se integra unei circulaţii rapide, precum şi vehiculelor care, prin gabaritul lor; pot stânjeni şi pune în pericol circulaţia. Astfel, se interzice accesul pe autostradă al următorilor: biciclişti, animale, pietoni, vehicule cu tracţiune animală, motorete, tricicluri sau cvadricicluri cu motor, vehicule agricole, vehicule industriale, transporturi speciale, vehicule care nu pot depăşi viteza de 50 km/h.

De asemenea, pe autostradă sunt interzise: manifestaţiile, defilările, competiţiile sportive de orice fel şi cortegiile.

A doua categorie importantă de restricţii pe autostrăzi se referă la acele manevre pe care conducătorul auto le-ar putea face şi ar putea să pună în mare pericol atât siguranţa sa cât şi cursivitatea celorlalte autovehicule. Spre exemplu, interzicerea circulaţiei şi a staţionării pe "banda de urgenţă cu excepţia unor situaţii neprevăzute (când vehiculul rămâne în pană). Deoarece banda de urgenţă este mai îngustă decât o bandă de circulaţie normală, staţionarea sau deplasarea pe această bandă stânjeneşte circulaţia vehicolelor pe banda întâi, putând crea situaţii periculoase.

Datorită vitezei mari de deplasare a vehiculelor pe autostradă, este evident că orice manevră de întoarcere, mers înapoi, trecere prin zona mediană sau pe racordurile dintre cele două părţi carosabile prezintă un risc deosebit de mare, putând provoca accidente grave, cu implicarea mai multor vehicule.

La fel de periculoasă este circulaţia cu un vehicul remorcat, aceasta fiind admisă numai pentru scoaterea de pe autostradă a vehiculelor rămase în pană, prin cea mai apropiată ieşire.

Nerespectarea prevederilor art. 26 se sancţionează contravenţional cu amendă diferenţiată în funcţie de gradul de pericol al faptei:

- la art. 26, alin. 1 se aplică o amendă de la 60.000 lei la 150.000 lei pentru vehiculele transportului în comun şi cele care se deplasează cu viteză redusă, când nu sunt conduse pe banda de lângă bordură ori acostament sau de lângă banda de urgenţă pe autostrăzi şi pe drumurile modernizate deschise traficului auto internaţional;

- la art. 26, alin. 2 şi 4 se sancţionează cu amendă contravenţională de la 200.000 lei la 400.000 lei, conducătorii auto care circulă pe banda de lângă axul drumului, când celelalte benzi sunt libere în direcţia de mers, precum şi circulaţia pe autostrăzi a vehiculelor care nu au acest drept sau organizarea de manifestaţii, defilări, antrenamente, competiţii sportive de orice fel, cortegii etc. Banda de lângă axul drumului se foloseşte numai pentru depăşire atunci când celelalte benzi de circulaţie sunt ocupate de alte vehicule;

- art. 26, alin. 5 prevede amenzi contravenţionale de la 600.000 la 900.000 lei pentru intrarea pe autostradă cu autovehicule remorcate, întoarcere, mers înapoi, pătrundere pe spaţiul median ori pe sensul opus de mers - pentru circulaţia sau staţionarea pe banda de urgenţă.

Art. 27. La intersecţiile cu marcaje, conducătorii de vehicule se vor încadra pe benzile corespunzătoare direcţiei de mers voite, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie, având obligaţia de a respecta semnificaţiile indicatoarelor şi marcajelor pentru semnalizarea direcţiei de mers.

La intersecţiile fără marcaje, conducătorii vehiculelor vor ocupa în mers, la o distanţă de cel puţin 50 m de intersecţie, următoarele poziţii:

a) cei care vor să schimbe direcţia de mers spre dreapta, banda din dreapta;

b) cei care vor să schimbe direcţia de mers spre stânga, banda din stânga;

c) cei care vor să meargă înainte, oricare dintre benzi.

Prin acest alineat s-a introdus posibilitatea pentru conducătorii de vehicule care traversează intersecţia pe direcţia înainte de a ocupa oricare dintre rânduri (benzi de circulaţie).

În vechea reglementare nu se regăsea o asemenea posibilitate şi din această cauză avea de suferit fluenţa traficului prin aglomerarea sau blocarea rândului din stânga de către vehiculele care mergeau înainte, precum şi de cele care urmau să execute virajul la stanga. Din această cauză avea de suferit inclusiv siguranţa circulaţiei, unii automobilişti find obligaţi să depăşească prin dreapta pentru a-şi continua mersul înainte, existând astfel riscul de a fi acrosaţi de vehiculele din dreapta lor.

Ţinând seama de faptul că în cuprinsul art. 27 supus comentariului se fac referiri atât la intersecţiile cu marcaje, cât şi la cele fără marcaje, alin. 2, lit, a şi b trebuie completat cu noţiunea de "rând de circulaţie" după cum urmează:

a) cei care vor să schimbe direcţia de mers spre dreapta, rândul sau banda din dreapta;

b) cei care vor să schimbe direcţia de mers spre stânga, rândul sau banda din stânga;

c) cei care vor să meargă înainte, oricare dintre rânduri sau benzi.

Banda de circulaţie reprezintă culoarul longitudinal de drum delimitat de marcaje rutiere simple sau duble, continue sau întrerupte.

Rândul reprezintă ideea generală de inşiruire a vehiculelor într-o intersecţie fără marcaje rutiere, pe una sau mai multe coloane, în aceeaşi direcţie de mers.

0 atenţie deosebită trebuie acordată întoarcerii la stânga, fiind mult mai dificilă decât virajul la dreapta. Conducătorul vehiculului trebuie să fie atent la cei care circulă în spatele său şi, în acelaşi timp, trebuie să cedeze trecerea celor care vin din faţa sa, în unele cazuri, din dreapta.

Pentru nerespectarea prevederilor referitoare la încadrarea corespunzătoare a vehiculelor în intersecţii, pe benzi sau pe rânduri cei de la volan pot fi sancţionaţi contravenţional cu amenzi cuprinse între 60.000 lei şi 150.000 lei.

Dacă în intersecţie circulă şi tramvaie, iar spaţiul dintre şina din dreapta şi trotuar nu permite circulaţia pe două rânduri, toţi conducătorii de vehicule, indiferent de direcţia de mers voită, vor circula pe un singur rând, lăsând liber traseul tramvaiului.

În cazul în care tramvaiul este oprit într-o staţie neprevăzută cu refugiu pentru pietoni, vehiculele vor fi oprite, în ordinea sosirii, în spatele acestuia, urmând să fie repuse în mişcare numai după ce uşile tramvaiului au fost închise.

Art. 28. Schimbarea direcţiei de mers prin virare la dreapta sau la stânga este interzisă în locurile unde sunt instalate indicatoare cu această semnificaţie.

Art. 29. Dacă în apropierea unei intersecţii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligă să se circule într-o anumită direcţie, vehiculele vor fi conduse numai în direcţia sau direcţiile indicate.

Art. 30. Este interzisă circulaţia vehiculelor pe sectoarele de drum public la începutul cărora sunt instalate indicatoare prin care se interzice accesul.


B. DEPĂŞIREA

Art. 31. Vehiculele se depăşesc numai pe partea stângă, cu excepţia celor ai căror conducători au semnalizat şi s-au încadrat corespunzător, din timp, în intenţia de a schimba direcţia de mers la stânga, precum şi a tramvaielor care se depăşesc pe partea dreaptă.

Tramvaiele aflate în mers pot fi depăşite şi pe partea stângă, atunci când drumul public este cu sens unic sau când între şina din dreapta şi marginea trotuarului nu există spaţiu pentru depăşire.

Alineatul 1 aduce noi precizări privind depăşirea vehiculelor pe partea dreaptă: această manevră poate fi efectuată numai atunci când conducătorii vehiculelor care intenţionează să schimbe direcţia de mers spre stânga au semnalizat şi s-au încadrat deja corespunzător şi din timp.

Conform alineatului 2, depăşirea tramvaielor pe partea stângă rămâne în continuare permisă numai atunci când tramvaiul se află în mers, în schimb se interzice categoric această manevră când tramvaiul este oprit în staţie.

Cel ce efectuează depăşirea este obligat:

a) să semnalizeze intenţia de a se angaja în depăşire şi să se angajeze în depăşire numai după ce s-a convins că aceasta se poate face fără pericol;

b) să păstreze în timpul depăşirii o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit;

c) să reintre pe partea dreaptă a drumului după ce se va asigura că aceasta se poate face fără pericol pentru vehiculul depăşit.

Conducătorul vehiculului ce urmează a fi depăşit trebuie să creeze condiţii pentru depăşire, fiind obligat să ia următoarele măsuri:

a) să nu mărească viteza cu care circulă, atunci când i se semnalizează că urmează a fi depăşit;

b) să se angajeze cât mai aproape de marginea din dreapta drumului.

Dacă lăţimea insuficientă, profilul sau starea părţii carosabile nu permit, datorită intensităţii circulaţiei din sens opus, depăşirea cu uşurinţă şi fără pericol a unui vehicul lent, lung sau greu ori trebuie să respecte o limită inferioară de viteză, conducătorul unui astfel de vehicul este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să elibereze banda de îndată ce este posibil, pentru a lăsa să treacă vehiculele care îi urmează.

În scopul înlesnirii deplasărilor, pe drumurile din afara localităţilor cu o singură bandă pe sens, conducătorul vehiculului lent, lung sau greu este obligat, cu excepţia cazului în care depăşeşte ori se pregăteşte să depăşească, să menţină o distanţă suficientă faţă de vehiculul care îi precede, pentru ca ceilalţi conducători să poată folosi, fără pericol, intervalul astfel creat. Această dispoziţie nu este aplicabilă când circulaţia este foarte intensă sau în locurile unde depăşirea este interzisă.

Intensificarea circulaţiei şi aglomeraţia care se înregistrează pe anumite tronsoane de drum, îndeosebi pe cele cu o singură bandă pe sens, a impus introducerea celor două alineate pentru creşterea fluenţei şi a siguranţei traficului rutier;


Ca element de noutate, când circulaţia este intensă din sens opus, pentru depăşirea cu uşurinţă şi fără pericol a vehiculelor lente, lungi sau grele, conducătorii acestora sunt obligaţi să iasă în afara drumului şi să oprească până se scurge toată coloana de autoturisme care s-a format în urma lor;

Tot pentru facilitarea depăşirii pe drumurile cu o singură bandă pe sens din afara localităţilor, conducătorii vehiculelor grele, lungi sau lente sunt obligaţi în timpul mersului să păstreze o distanţă cât mai mare faţă de vehiculul care rulează înaintea lor, pentru a permite vehiculelor care îi depăşesc să se replieze fără pericol.

Această dispoziţie nu este aplicabilă atunci când depaşirea este interzisă prin indicatoare şi prin marcaje continue, precum şi atunci când circulaţia este foarte intensă, adică deplasarea se desfăşoară în coloană, bară la bară.

Nerespectarea prevederilor care reglementează efectuarea în siguranţă a manevrelor de depaşire, manevre deosebit de complexe (frecvent generatoare de accidente cu urmări grave), se sancţionează contravenţional cu amendă de la 200.000 lei la 400.000 lei, la care se adaugă măsura administrativă de reţinere a permisului în vederea suspendării exercitării dreptului de a mai conduce autovehicule pe drumurile publice pe o durată de până la 3 luni de zile.

Art. 32. Depăşirea este interzisă:

a) în intersecţii cu circulaţia nedirijată;

b) în apropierea vârfurilor de pantă, când vizibilitatea este redusă sub 50 m;

c) în curbe unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;

d) pe poduri; prin excepţie, vehiculele cu tracţiune animală, motocicletele fără ataş şi bicicletele pot fi depăşite pe podurile metalice, de beton sau din zidărie de piatră, care au o lungime de peste 20 m şi o lăţime de cel puţin 7 m;

e) la treceri pentru pietoni semnalizate cu indicator sau marcaj;

f) la treceri la nivel cu calea ferată şi la mai puţin de 50 m de acestea;

g) în staţii de tramvai, când tramvaiul este oprit sau dacă acesta se găseşte la mai puţin de 50 m de staţie; tramvaiul poate fi depăşit în staţiile prevăzute cu refugii pentru pietoni;

h) în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m

i) în zona de acţiune a indicatoarelor cu semnificaţia "Depăşirea autovehiculelor, cu excepţia motocicletelor fără ataş, interzisă" sau "Depăşirea interzisă autovehiculelor destinate transportului de mărfuri";

j) în situaţia când vehiculul ce ar urma să fie depăşit este angajat în depăşirea altui vehicul oprit sau în mers (triplare), dacă prin această manevră se trece peste axa care desparte cele două sensuri de circulaţie ale drumului;

k) în situaţia când se apropie din sens opus un alt vehicul şi când pentru realizarea depăşirii ar fi necesar să se treacă peste axa care desparte cele două sensuri de circulaţie ale drumului.

C. PRIORITATEA DE TRECERE

Art. 33. Când două vehicule se apropie simultan de o intersecţie venind de pe drumuri publice pe care nu sunt instalate indicatoare de prioritate la intersecţii, vehiculul ce vine dinspre dreapta are prioritate de trecere.

Are, de asemenea, prioritate vehiculul care circulă pe un drum public la începutul căruia este instalat indicatorul cu semnificaţia "Drum cu prioritate" ori "Prioritate faţă de circulatiă din sens invers" sau care se apropie de o intersecţie unde este instalat indicatorul cu semnificaţia "Intersecţie cu un drum fără prioritate" .

Administratorii drumurilor publice ce se intersectează cu sectoare de drum cu prioritate sunt obligaţi să instaleze, înainte de intersecţie, unul din indicatoarele cu semnificaţia "Cedează trecerea" sau "Oprire" .

Au prioritate de trecere autovehiculele prevăzute la art. 75, 2, lit. a şi b, când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau misiuni care impun urgenţă, precum şi tramvaiele în mişcare.

La apropierea autovehiculelor prevăzute la art. 75, alin. 2, a şi b, ceilalţi conducători vor micşora viteza şi vor circula cât mai aproape de marginea din dreapta drumului, până sunt depaşiţi.

- La alineatul 4, privilegiul priorităţii de trecere s-a extins de la autovehiculele aparţinând salvării, pompierilor şi poliţiei inclusiv la cele ale Ministerului Apărării Naţionale destinate controlului autovehiculelor din parcul propriu. S-a renunţat la reglementarea priorităţii coloanelor aflate în mers, aceasta fiind atribuită autovehiculelor aparţinând poliţiei şi M.Ap.N. când însoţesc coloanele oficiale sau când se deplasează la intervenţii sau se află în misiuni ce impun urgenţă.

De asemenea, se bucură de prioritate de trecere tramvaiele, de fiecare dată când acestea se află în mişcare.

- La alineatul 5 s-a precizat concret cum trebuie să procedeze ceilalţi conducători de vehicule când întâlnesc sau când sunt ajunşi din urmă de autovehiculele salvării, pompierilor, poliţiei şi ale M.Ap.N., atunci când acestea se deplasează la intervenţii sau în misiuni.

- Ceilalţi conducători auto, când întâlnesc sau sunt ajunşi din urmă de vehiculele amintite, vor micşora substanţial viteza şi se vor apropia cât mai mult cu putinţă de marginea din partea dreaptă a drumului, până la trecerea şi îndepărtarea acestora.

Nu au prioritate de trecere:

a) vehiculele care urmează să intre într-o intersecţie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator de prioritate, faţă de vehiculele care circulă dinspre dreapta;

b) vehiculele care circulă pe un drum public unde este instalat unul din indicatoarele cu semnificaţia "Cedează trecerea" sau "Oprire" ;

c) vehiculele care intâlnesc indicatorul "Prioritate pentru circulaţia din sens invers" ;

d) vehiculele care coboară o pantă faţă de vehiculele care urcă;

e) vehiculele care se pun în mişcare sau cele care ies din garaje, curţi, ganguri faţă de vehiculele care circulă pe drumul public, indiferent de direcţia de mers. Fac excepţie autovehiculele din serviciile regulate de transport public care se pun în mişcare din staţii;

Noutatea constă în acordarea priorităţii vehiculelor transportului public (autobuze, troleibuze), la punerea în mişcare de pe loc din staţii, după semnalizarea acestei manevre. Această reglementare există de mai mulţi ani în legislaţia rutieră a ţărilor din U.E., fiind perfect justificată pentru prevenirea accidentării pasagerilor şi eliminarea întârzierilor curselor regulate de transport public.

Deci, atenţie: când apropiaţi de o staţie în care se află oprit un autobuz sau troleibuz, reduceţi viteza şi, dacă acesta semnalizează repunerea în mişcare, acordaţi-i prioritate, oprind chiar, dacă situaţia o impune, aşa cum este prevăzut şi în noile alineate ale art. 33.

f) vehiculele care execută virajul la stânga faţă de cele care circulă din sens opus;

g) vehiculele care execută manevra de întoarcere.

Cele două manevre, respectiv virajul la stânga şi întoarcerea, prezintă un grad sporit de pericol pentru siguranţa şi fluenţa traficului rutier, acestea constituind şi cauza principală a numeroase accidente.


Prin includerea prevederilor amintite la capitolul prioritate de trecere, se înăspresc şi sancţiunile care se aplică în cazul nerespectării acestora. Amenda contravenţională este însoţită şi de măsura administrativă de suspendare a exercitării dreptului de a mai conduce autovehiculele pe drumurile publice pe o perioadă de până la 90 de zile.

Conducătorul care circulă în acelaşi sens cu autovehiculele din serviciile regulate de transport public de persoane, la apropierea de o staţie semnalizată ca atare, este obligat să reduca viteza şi, la nevoie, să opreaseă pentru a permite conducătorilor acestor vehicule să efectueze manevrele necesare repunerii în mişcare din staţie.

Conducătorul unui autovehicul din serviciile regulate de transport public de persoane este obligat să repună în mişcare vehiculul din staţie, numai după ce a semnalizat intenţia de a efectua această manevră.

Aşa cum am mai precizat, acordarea priorităţii de trecere la punerea în mişcare din staţii a troleibuzelor şi autobuzelor aparţinând serviciilor regulate de transport public de persoane reprezintă o chestiune de noutate pentru conducătorii auto români. Aceasta presupune, pe lângă reducerea corespunzătoare a vitezei la apropierea de vehiculele respective şi oprirea de fiecare dată când şoferii de pe autobuze şi troleibuze pun în funcţiune lămpile de semnalizare a schimbării direcţiei de mers spre stânga. Nerespectarea acestei prevederi se sancţionează cu amendă contravenţională şi cu reţinerea permisului de conducere, iar în cazul în care s-a produs un accident, în funcţie de consecinţe, intervine răspunderea civilă şi penală a celui care nu a oprit şi nu a acordat prioritate de trecere.


Ţinându-se cont de faptul că prioritatea de trecere a vehiculelor continuă să fie una din principalele cauze ale accidentelor, nerespectarea tuturor prevederilor legale reglementate de art. 33 se sancţionează cu aceeaşi amendă contravenţională de la 200.000 lei la 400.000 lei, inclusiv cu reţinerea permisului în vederea suspendării exercitării dreptului de a mai conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de la 1 la 3 luni. În caz de accident, în funcţie de consecinţe, aşa cum am mai subliniat, intervine în plus răspunderea civilă sau penală pentru vinovaţi.

D. ÎNTOARCEREA ŞI MERSUL ÎNAPOI

Art. 34. Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de circulaţie pe celălalt sens, prin manevra înainte şi înapoi sau prin viraj, conducătorul este obligat să semnalizeze şi să se asigure că din faţă, din spate sau din lateral nu circulă în acel moment nici un vehicul.

Noutatea acestei reglementări o constituie eliminarea opririi obligatorii a vehiculului înainte de a executa manevra de întoarcere. În plus faţă de vechile prevederi legale privind asigurarea obligatorie din faţă şi din spate, s-a introdus obligaţia asigurării că nu se apropie alt vehicul nici din părţile laterale.

Restul reglementărilor se menţin valabile în continuare.

Pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la întoarcere şi mers înapoi sunt prevăzute amenzi contravenţionale între 150.000 lei şi 350.000 lei.

În plus, dacă la întoarcere, vehiculul a pus în pericol securitatea unui alt vehicul sau acesta a provocat un accident,
se reţine permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de la 3 luni de zile, intervenind, după caz, răspunderea civilă penală. (vezi art. 33, lit. g).

Nu se execută această manevră:

a) în locurile unde este instalat indicatorul "Întoarcerea înterzisă";

b) la trecerile pentru pietoni;

c) în curbe cu vizibilitate redusă;

d) în locurile unde soliditatea drumului nu este verificată (marginile prăpastiilor, malurile şanţurilor etc.);

e) pe poduri şi sub poduri;

f) la trecerile peste calea ferată şi la o distanţă mai mică de 50 m de trecerea peste calea ferată;

g) în vârfuri de pantă şi pe o distanţă de 50 m de o parte şi alta a vârfului de pantă;

h) în intersecţii şi la o distanţă mai mică de 50 m de cel mai apropiat colţ de intersecţie;

i) la mai puţin de 50 m de staţiile de tramvai, troleibuz sau autobuz;

j) pe timp de ceaţă şi în orice împrejurare când vizibilitatea este redusă sub 100 m, dacă conducătorul vehiculului nu este pilotat de altă persoană.

Este interzis mersul autovehiculelor înapoi pe o distanţă mai mare de 50 m sau la ieşirea din garaje, curţi ori ganguri.

În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculele pot fi manevrate înapoi numai atunci când conducătorii acestora sunt pilotaţi de alte persoane.

E. TRECEREA LA NIVEL CU CALEA FERATĂ


Art. 35. La apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată nepăzită, conducătorul de vehicule este obligat să oprească în locul unde are o vizibilitate maximă asupra căii ferate, fără a trece de linia din dreptul indicatorului "Trecere la nivel cu calea ferată, simplă, fără bariere" sau "Trecerea la nivel cu calea ferată, dublă, fără bariere", ori de marcajul de oprire, putând continua să circule numai după ce s-a asigurat că nu vine nici un tren ori alt vehicul feroviar.

Art. 36. La apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată prevăzută cu bariere sau semibariere ori cu semnalizare luminoasă, conducătorul de vehicul va reduce viteza, continuând să circule numai dacă barierele sau semibarierele sunt deschise, iar semnalele luminoase de culoare roşie sunt stinse.

Dacă barierele sau semibarierele sunt în curs de coborare ori sunt închise, iar semnalele luminoase de culoare roşie funcţionează intermitent alternativ, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească, în ordinea sosirii, înaintea marcajului de oprire sau, în lipsa acestuia, a instalaţiei de semnalizare luminoasă.

Pe timpul cât semnalele luminoase de culoare roşie sunt stinse, poate funcţiona un semnal luminos de culoare albă intermitentă, având cadenţa lentă, care semnifică permisiunea de a trece.

Pentru mai bună informare a participanţilor la trafic, îndeosebi a conducătorilor de vehicule cu privire la traversarea pasajelor la nivel cu calea ferată prevăzute cu bariere sau semibariere ori cu semnalizare luminoasă, s-a impus introducerea, pe lângă semnalele luminoase de culoare roşie care interzic trecerea, şi a semnalului luminos de culoare albă intermitent, care indică celor de la volan faptul că le este permisă trecerea şi pot continua deplasarea în condiţii de siguranţă.


Mai precis, lumina roşie interzice traversarea căii ferate, în timp ce lumina albă permite trecerea.


Forţarea trecerii printre barierele sau semibarierele aflate în curs de coborâre, ori când acestea sunt închise, iar semnalele luminoase de culoare roşie funcţionează intermitent-alternativ, constituie una dintre gravele abateri săvârşite de conducătorii auto, soldate cu catastrofe rutiere.


Datorită acestui mare pericol pe care-l reprezintă nerespectarea acestor prevederi, legiuitorul a stipulat sancţiuni foarte aspre. Pe lângă amenda cuprinsă între 600.000 lei şi 900.000 lei, în cazul săvârşirii acestor contravenţii se reţine şi permisul în vederea suspendării exercitării dreptului de a mai conduce autovehicule pe timp de 1-3 luni de zile. În cazul unui accident cu urmări de orice fel, intervine şi răspunderea civilă ori penală.


F. OPRIREA ŞI STAŢIONAREA VOLUNTARĂ. PARCAREA


Art. 37. Oprirea este imobilizarea voluntară pe drum a unui vehicul pentru o durata de cel mult 5 minute; peste această durată se consideră staţionare voluntară.

Oprirea şi staţionarea voluntară sunt permise în localităţi numai pe partea dreapta a drumului în sensul de mers.

Pe drumurile cu sens unic, oprirea şi staţionarea voluntară a vehiculelor sunt permise şi pe partea stânga, dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie.

Oprirea şi staţionarea voluntară se face lângă şi paralel cu trotuarul, vehiculele urmând să fie aşezate unul după altul, eu excepţia motocicletelor fără ataş ce pot fi oprite sau staţionate una lângă alta. Oprirea şi staţionarea voluntară se pot face total sau parţial şi pe trotuar, fără să se stânjenească circulaţia pietonilor ori să-i determine să circule pe partea carosabilă a drumului.

Pe drumurile din afara localităţilor, vehiculele vor fi oprite sau staţionate voluntar numai în afara părţii carosabile, iar când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axa acestuia.

Art. 38. Oprirea voluntară este interzisă:

a) în zona de acţiune a indicatorului "Oprirea interzisă" şi a marcajului cu semnificaţia de interzicere a opririi;

b) la o distanţă mai mică de 50 m înainte de o trecere la nivel cu calea ferată;

c) pe poduri, sub poduri, precum şi în tunele rutiere;

d) în curbe şi pe sectoare de drum cu vizibilitate redusă;

e) în locul unde este instalat indicatorul "Trecere pentru pietoni" sau pe marcajul de traversare pentru pietoni;

f) în locuri cu sens giratoriu;

g) în intersecţii şi în zona de preselecţie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanţă mai mică de 5 m de colţul intersecţiei;

h) la mai puţin de 25 m înainte de indicatorul staţiei pentru mijloacele de transport în comun;

i) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă a drumului public, dacă prin aceasta se stânjeneşte circulaţia a două vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului continuu, dacă conducătorii celorlalte vehicule care circulă în acelaşi sens ar fi determinaţi, din această cauză, să treacă peste acest marcaj;

j) pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificaţia de interzicere a depăşirii;

k) în locuri unde observarea unui indicator sau a unui semnal luminos ar fi împiedicată;

l) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificaţia "Drum îngustat", "Prioritate pentru circulaţia din sens invers" sau "Prioritate faţă de circulaţia din sens invers" .

Interdicţiile de la alin. 1 (cu excepţia celei de la lit. k), nu sunt aplicabile conducătorilor autovehiculelor prevăzute la art. 75, alin. 2, lit. a şi b, când se află în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenţă.

Restricţiile privind oprirea voluntară nu se aplică autovehiculelor poliţiei, pompierilor, salvării şi armatei aflate în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenţă. Se menţine obligaţia acestora de a nu opri în locurile unde s-ar împiedica observarea unui indicator sau a unui semnal luminos, împrejurări care pot favoriza producerea de accidente.


Art. 39. Staţionarea voluntară este interzisă:

a) în cazurile în care este înterzisă oprirea voluntară;

b) în zona de acţiune a indicatorului cu semnificaţia "Staţionarea interzisă" şi a marcajului de interzicere a staţionării;

c) pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m;

d) în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice.

În noile prevederi legale s-a renunţat la excepţiile privind staţionarea vehiculelor, generalizând interdicţia de staţionare în dreptul tuturor căilor de acces care deservesc proprietăţile (terenuri, curţi, clădiri etc.) alăturate drumului public.

Staţionarea voluntară a autovehiculelor în dreptul căilor de acces spre proprietăţile alăturate drumului public este permisă numai cu acordul deţinătorilor acestor proprietăţi şi pe cât posibil trebuie evitată blocarea intrărilor şi ieşirilor pe durate mari de timp.

Nerespectarea prevederii art. 39 privind staţionarea voluntară a vehiculelor constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 60.000 lei la 150.000 lei.

e) pe partea carosabilă a drumurilor naţionale. În cazul în care nu este posibilă scoaterea vehiculelor în afara părţii carosabile, acestea vor staţiona cât mai aproape de marginea drumului;

f) în pantă şi în rampă;

g) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia "Staţionare alternantă", în altă zi sau perioadă decât cea permisă, sau indicatorul cu semnificaţia "Zona de staţionare cu durată limitată", peste durata stabilită.

Interdicţiile de la alin. 1 nu sunt aplicabile autovehiculelor prevăzute la art. 75, alin. 2, lit, a şi b, atunci când se află în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenţă.

Ca şi la oprirea voluntară, restricţiile de staţionare nu se aplică autovehiculelor aparţinând poliţiei, pompierilor, salvării şi cele ale M.Ap.N. când se află în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care impun urgenţa, cu obligaţia acestora de a nu staţiona în locurile unde pot împiedica observarea unui indicator sau a unui semnal luminos.


Art. 40. Conducătorii care părăsesc autovehiculele staţionate sunt obligaţi să le asigure cu frâna de mână, să scoată cheia din contact, să introducă maneta schimbătorului într-una din viteze sau în marşarier şi să incuie uşile, cu excepţia cazurilor când aceste măsuri nu sunt posibile datorită particularităţilor de construcţie a autovehiculului.

Art. 41. Oricărui vehicul care staţionează pe timp de noapte pe partea carosabilă a unui drum public, acolo unde staţionarea este permisă, trebuie să i se semnalizeze prezenţa prin aprinderea lanternelor de poziţie, cât şi prin lumina roşie din spate, dacă locul de staţionare este neiluminat.

Nu este permisă staţionarea pe drumurile publice, în timpul nopţii, a tractoarelor, a remorcilor, a vehiculelor cu tracţiune animală, ori a celor trase sau împinse cu mâna.

Art. 42. Parcarea vehiculelor este permisă numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele vor trebui aşezate unul lângă altul, conducătorii lor având obligaţia să respecte şi celelalte reguli stabilite pentru staţionare.

 

Cuvinte cheie:
Urmareste masini.ro pe:
Comentarii (8)

scris de Anonim

ii fff bn dak nu intelegeti mai inavtat romana paa

scris de Anonim

e mult mai usor decat in carte

scris de Anonim

varza decretul asta nu am inteles ninic

scris de Anonim

:roll:e dat naibi decretu asta nu am anteles nimik :lol:

scris de Anonim

ii foarte mult de invatat

scris de Anonim

varza mai

scris de Anonim

cum pot gasi decretul audio adica citit de cineva

scris de Anonim

:roll:hai ca-i dat naibi decretul asta

Pentru a putea comenta la acest articol, te rugam sa te autentifici!

Drive Test

  • Dacia Sandero Stepway

    Dacia Sandero Stepway

    În puține cuvinte Sandero Stepway poate fi caracterizat ca o mașină perfectă pentru cei nepretențioși, relativ robustă și fiabilă, care beneficiază de un aspect veritabil de crossover, această transformare a modelului supermini Sandero fiind realizată cu succes.

  • Mazda MX-5 Revolution MT6

    Mazda MX-5 Revolution MT6

    MX-5 vă captivează încă din primele secunde de condus și vă face să treceți peste orice considerent logic sau practic legat de ce anume v-ați dori de la un automobil

Autentificare

Nu sunteti membru inca ?

Dureaza doar cateva minute sa va inregistrati.

Inregistrati-va acum

Adresa email
Parola
Ati uitat parola?
Inregistrare
0.0833 :: 18.75MB