Cu cateva luni inainte ca Fiat sa preia Chrysler, CEO-ul Sergio Marchionne a declarat ca intentioneaza sa faca din grupul italian unul dintre primii cinci jucatori de pe piata auto mondiala, iar pentru acest lucru are nevoie de o alianta puternica si pe termen lung.


Planurile lui Marchionne au mers snur pana la un anumit punct, cand boss-ul italian s-a lovit de cei de la GM. Chiar daca a pus stapanire pe Chrysler, intentia de a asimila Opel si de a prelua operatiunile GM din America de Sud a fost blocata de catre americani. Ultimul obiectiv anuntat de Marchionne prevede ca in 2014 alianta Fiat-Chrysler sa produca 6 milioane de masini, fata de 3,3 milioane cat produce in acest moment.


Marchionne a preluat modelul Carlos Ghosn, in incercarea de a crea o alianta care sa propulseze Fiat spre fruntea industriei auto mondiale. Spre deosebire de inaintasul sau, care a realizat adevarate minuni la Nissan, aducand companiei niopone un profit de 3.6 miliarde de dolari doar dupa 17 luni de activitate acolo, Marchionne isi propune obiective mult prea inalte intr-un timp scurt.


Ghosn a fost fidel filosofiei de a stabili obiective pe termen scurt, care aveau ca miza de fiecare data functia sa. Din aproape in aproape, Ghosn a pus bazele celei mai stabile aliante de pe piata auto. Renault-Nissan este considerata de fapt singura care s-a dovedit a fi functionabila pana in prezent. Marchionne nu a reusit sa revigoreze Chrysler, asa cum Ghosn a revigorat Nissan si a creat o alianta puternica cu Renault.


Chrysler nu si-a imbunartit semnificativ cota de piata din SUA, dupa preluarea companiei de catre Fiat, iar Marchionne se afla in fata unui esec in acesta chestuine, mai ales ca italianul a avut parte de un Chrysler mai slabit decat era Nissan in 1999 cand a sosit Ghosn.

Robert Gherghe