Obiceiul romanilor de a-si scrie cu litere cat mai mari numele peste tot a fost schimbat cu noul trend, anume stantarea de tablite, asemanatoare celor de inmatriculare, pe care sa troneze, la mare vedere, numele proprietarului veniculului respectiv.
Practica afisarii numelui, isi are radacinile undeva adanc in istoria umanitatii, fiind inrudita cu alta practica, transformata si ea in prezent, practica tatuarii.
Practicile fiind inrudite, m-am gandit ca ar fi benefic, cel putin pentru cei care se ocupa de statistici sau de istorie, sa precizez cateva amanunte legate de tatuaje, aici pe plaiurile noastre romanesti, pentru o mai buna intelegere a fenomenului afisarii numelor prin geamuri si ferestre de masini:
 

  Artemidor din Daldis precizeaza : "la traci sint tatuati copiii nobili, iar la geti sclavii".
  Herodot considera "tatuajul, semnul neamului ales, cel netatuat fiind om de rand".

De la Jaffa la Caiafa, de la semn nobiliar, la semn al rusinii, tatuajul, repet, este inrudit ca practica cu afisatul numelui propriu la mare vedere.

In continuare, iata un singur exemplu, un instantaneu surprins in traficul cotidian al Capitalei. Si cu siguranta vor mai urma episoade!


foto si text: Corvin (Cristian Szilvassy)