IPB

Welcome Guest ( Log In | Register )

Profile
Personal Photo
Rating
 
Options
Options
Personal Statement
Mirauta doesn't have a personal statement currently.
Personal Info
Mirauta
perioada de proba
Age Unknown
Gender Not Set
Location Unknown
Birthday Unknown
Interests
No Information
Statistics
Joined: 13-February 13
Profile Views: 0*
Last Seen: 13th February 2013 - 04:38 PM
Local Time: Nov 21 2017, 05:50 AM
1 posts (0 per day)
Contact Information
AIM No Information
Yahoo No Information
ICQ No Information
MSN No Information
* Profile views updated each hour

Mirauta

Membri


Topics
Posts
Comments
Friends
My Content
13 Feb 2013
Guvernanții ne-au anunțat că vor să modifice Constituția țării, chiar în cursul acestui an, 2013. Actuala Constituție a fost adoptată cu exact 10 ani în urmă, în anul 2003. Principalele modificări făcute, atunci, în 2003, în textul Constituției României au vizat articolul 136, referitor la PROPRIETATE.

Noile prevederi constituționale au permis guvernanților să treacă în proprietatea PRIVATĂ a statului hălci mari din avuția PUBLICĂ, ca să le poată vinde străinilor, prin așa-numita privatizare, să accelereze, astfel, procesul de deposedare a poporului român de avuția productivă acumulată până în 1989 și de resursele naturale ale țării. Obiectiv pe care l-au realizat cu vârf și îndesat. Nu știm, încă, ce modificări concrete vor să facă în Constituție, acum, în 2013. Le vom cunoaște atunci când vor hotărî ei să ni le aducă la cunoștință. Cum la guvernare sunt tot cei care au modificat Constituția în 2003, este de așteptat că modificările pe care le vor propune acum vor fi o continuare firească a celor făcute în 2003.

Constituția României trebuie, realmente, modificată, revizuită. Este o Constituție care nu apără libertățile și drepturile fundamentale ale cetățenilor, ci privilegiile guvernanților, cei care au acaparat statul român prin lovitura de stat din decembrie 1989. Este o Constituție prin care poporul nu controlează statul, ci statul controlează poporul.

În anul 2013, poporul român are șansa să-și voteze o nouă Constituție, care să-l facă stăpân în propria lui țară, România, să creeze un stat care să-l slujească, cu competență și devotament, să-i apere libertățile și drepturile, să-l scoată din sărăcie și umilință. Pentru a fi votată, o astfel de Constituție trebuie să existe, să fie redactată. În 2013, poporul român nu trebuie să se mai lase înșelat de politicienii care îl vor pune în situația să voteze, prin DA, ori NU, o singură variantă de Constituție, aceea redactată de ei, de guvernanți, care să le apere privilegiile. Poporul român are dreptul, SUVERAN, să poată ALEGE, între varianta constituțională propusă de guvernanți și varianta constituțională propusă de noi, cei care ne-am opus, constant, începând cu anul 1990, celor instalați la conducerea statului român, prin lovitura de stat din decembrie 1989.

Invit, deci, pe toți românii interesați de soarta țării și a neamului lor, care nu au participat la guvernarea țării, care nu au ocupat funcții de conducere în statul român, să ni se alăturte, mai întâi, în efortul de a elabora un PROIECT de Constituție a României care să apere libertățile și drepturile românilor, iar, apoi, să creem condițiile care să ofere poporului șansa de a-și alege Constituția pe care și-o dorește. Așa cum vom vedea, actuala Constituție a României trebuie schimbată aproape complet.

Prima modificare privește chiar forma de guvernământ. Actuala Constituție, la art. 1, alin. (2), prevede că „Forma de guvernământ a statului român este republica”. Numai că, republica poate fi una prezidențială, una parlamentară, una semiprezidențilă. Diferențele între cele trei forme ale republicii sunt mari. La fel de mari sunt și consecințele acestora asupra vieții sociale. Aceste diferențe se concretizează în alte prevederi ale Constituției, în comptențele stabilite pentru diferitele puteri ale statului: legislativă, executivă, judecătorească.

DEZBATEREA INTEGRALA : Noua Constitutie a Romaniei - Propuneri: 1. Forma de guvernamant :
***

Noua Constitutie a Romaniei - Propuneri: 2. Teritoriul national
Am lansat dezbaterea privind proiectul de revizuire a Constituției României pe data de 3.01 2013. În prima mea intervenție în această dezbatere, m-am referit la forma de guvernământ.

Opinia mea a fost și rămâne aceea că atât istoria românilor, tradiția lor în organizarea vieții politice, cât și starea actuală a societății românești, justifică instituirea republicii prezidențiale ca formă de guvernământ a României, cel puțin pentru următoarele câteva decenii. Am notat că mulți participanți la dezbatere susțin această opinie și m-am bucurat că foarte mulți am făcut și propuneri de completare a propunerii mele, de întărire a principiului separării puterilor în stat și de creștere a independenței puterii executive față de cea legiuitoare, ca și a independenței puterii judecătorești față de puterea legiuitoare și cea executivă.

Astăzi, supun spre dezbare problema teritoriului național.

Constituția actuală, adoptată în 2003, la alineatul (1) al articolului 3, prevede că: „(1)Teritoriul României este inalienabil”. Așa scrie în Constituție. Negru pe alb. În Dicționarul Explicativ al limbii Române, editat de Academia Română, la cuvântul INALIENÁBIL, găsim următoarea explicație: “Care nu poate fi înstrăinat, vândut”.

Și totuși. Conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, până la sfârșitul anului 2011, străinii dețineau în proprietate privată peste 700.000 de hectare de teren, adică aproape 10% din suprafața arabilă a României. S-a ajuns la această situație, încălcându-se Constituția printr-o mică...mare șmecherie. S-a permis străinilor să cumpere terenuri nu în calitatea lor de cetățeni străini, ci în calitatea lor de componenți ai unei persoane juridice înregistrate în România. Vezi, Doamne, persoanele juridice în cauză sunt...române, românești. Este clar! Constituția a fost călcată în picioare. De către toți cei care, prin jurământ, s-au obligat să o apere. De către toți cei care au ocupat funcțiile de Președinți ai României, de prim-miniștri, de miniștri, de senatori și deputați, de magistrați.


Pentru ca astfel de fapte să nu se mai întâmple, propun ca, la articolul 3, după alineatul 1, să se adauge un nou alineat, 1 bis, cu următorul cuprins: „(1bis). Numai cetățenii români, ca persoane fizice, sau constituiți în persoane juridice române, pot deține terenuri în proprietate privată.”

În ceea ce privește prevederea inclusă în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, conform căreia, începând cu anul 2014, terenurile care formează teritoriul României vor putea fi vândute și străinilor, nu numai românilor, consider că această prevedere este nulă, de drept, deoarece a fost asumată de Guvernul României prin încălcarea Constituției, fără consultarea poporului român.

Este datoria întregului stat român, a tuturor componentelor sale - legislativă, executivă, judecătorească, mai ales a celei executive - să lupte pentru anularea acestei prevederi. Această anulare este susținută nu numai cu argumente constituționale, dar și cu argumente economice. Prin așa-zisa privatizare, marea majoritate a românilor a fost adusă în stare de sărăcie absolută, în stare să-și vândă pământul la prețuri de zeci de ori sub valoarea acestuia. O astfel de prevedere nu poate fi acceptată de România decât atunci când Produsul Intern Brut al României, pe cap de locuitor, va fi egal cu media primelor șase state membre ale Uniunii Europene.

De ce este nevoie ca cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene să-și cumpere terenuri pe teritoriul altor state? De ce nu cumpără la ei acasă, în statul lor? Pentru un singur motiv. Pentru că, la un moment dat, terenurile aflate pe teritoriile unor state, din cauza sărăciei, sunt foarte ieftine. Este acesta un motiv pentru care a fost creată Uniunea Europeană? Să ofere cetățenilor statelor bogate terenuri ieftine în statele sărăcite ale Uniunii?

Poporului român i s-a spus că aderarea la Uniunea Europeană va reduce decalajele dintre nivelul lui de trai și cel al popoarelor din statele avansate ale Uniunii. La șapte ani de la data aderării, decalajele dintre România și statele cele mai avansate ale Uniunii Europene s-au mărit, nu s-au micșorat. În ultimă instanță, dacă integrarea României în Uniunea Europeană are ca efect mărirea și nu reducerea decalajelor față de țările avansate ale Uniunii, ce rost mai are o astfel de integrare?

Înstrăinarea teritoriului național, acum, când țara este sărăcită, va mări decalajele. Cu siguranță. De aceea, ea trebuie oprită. Prin voința poporului român.
***
DEZBATEREA INTEGRALA : Noua Constitutie a Romaniei - Propuneri: 2. Teritoriul national :
***

Constitutia si imprumuturile statului - opinie pentru domnul Cojocaru, de Ioan Rosca
Incep seria observatiilor mele privind problemele constitutionale cu problema imprumutului extern. Scutesc auditoriul de argumentatii pe care le presupun bine cunoscute, reamintindu-le telegrafic pentru a se intelege o prima propunere a mea, care poate apare radicala: INTERZICEREA PRIN CONSTITUTIE A IMPRUMUTURILOR FACUTE DE STAT. Si poate- in subsidiar- ANULAREA DATORIILOR DEJA COTRACTATE - ca fiind "odioase" (vezi literatura explicativa despre "odious debt").

Pe scurt amintesc faptul ca nu s-a gasit nici un remediu eficace la urmatorul fenomen care cangreneaza viata politica a cetatii: cei care ajung la un moment dat la putere, contracteaza datorii externe, dirijind banii obtinuti catre complici privati sau cheltuindu-i in interese ne-comunitare sau chiar anti-comunitare). Generatiile care vin fiind incarcate cu datorii pe care nu le-au facut, pentru imprumuturi din care nu s-au ales cu nimic. Vulturii internationali profitind de aceasta schema usoara de facut profit urias, sustinind chiar guvernari putrede, ca sa mentina in functie masinaria de jupuit fraieri prin statul uzurpat si imprumutat.

Interzicerea prin constitutie a acestor imprumuturi si declararea lor ca acte antinationale si criminale este, cred eu- singura stavila ferma. Statul sa foloseasca alte cai de a-si acoperi cheltuielile (impozite, reducerea serviciilor, munca voluntara, inflatie etc) dar sa nu mai poata destupa canalul drenarii banilor populatiei prin aceasta tehnica neocolonialista, care produce saracie implacabil.

Macar un referendum ar trebui facut pe acest subiect.
DEZBATEREA INTEGRALA : Constitutia si imprumuturile statului - opinie pentru domnul Cojocaru, de Ioan Rosca :
***

Noua Constitutie a Romaniei - Propuneri: 3. Pensiile
Pensionarii României sunt, cu siguranță, printre cei mai batjocoriți locuitori ai acestei planete. Au muncit o jumatate de secol în regimul comunist, timp în care statul lor, statul român, le-a luat o treime din ceea ce au produs, pe care a transformat-o în miile de fabrici, uzine, spații comerciale și de birouri, hoteluri, bănci etc, spunându-le că respectivele fabrici, uzine, spații comerciale și de birouri, hoteluri și bănci sunt ale lor, ale celor din banii cărora s-a adunat acestă mare avuție productivă, ale întregului popor.

A venit 1990 și același stat român, revopsit, s-a autoîmproprietărit, mișelește, samavolnic, cu toate respectivele fabrici, uzine, spații, hoteluri, bănci etc, pe care, apoi, le-a vândut politicienilor și străinilor, la prețuri de nimic, lăsându-i cu ochii în soare pe cei din banii cărora se adunase bogăția, ieșiti, sau nu la pensie.

Statul comunist le-a luat salariaților săi nu numai profiturile realizate în economie, dar le-a mai cerut să plătească și contribuții de asigurări sociale (CAS), pentru pensii, adică. Aceste contribuții au fost și ele investite în miile de fabrici, uzine, spații comerciale și de birouri, hoteluri, bănci etc. Normal ar fi fost ca, în 1990, statul român, atunci când a transformat miile de fabrici, uzine, spații, hoteluri, bănci etc în societăți comerciale să constituie și Fondul Național de Pensii Publice și să-l facă acționar la respectivele societăți comerciale. În fond, ei erau de facto proprietari ai acelei părți din capitalul societăților comerciale creat prin investirea contribuțiilor lor la fondul de pensii publice. Trebuia numai să li se recunoască acest drept. De către statul lor, statul român.

Din punct de vedere tehnic, ar fi fost foarte simplu să se calculeze valoarea netă a fondului de pensii publice la data adoptării Legii 15/1990, lege prin care a început reorganizarea ca societăți comerciale a fostelor întreprinderi de stat. Valoarea netă a oricrui fond de pensii este egală cu valoarea contribuțiilor plătite de membrii fondului, plus profiturile nete realizate prin investirea banilor fondului, minus pensiile plătite de fond. Nu ar fi fost o problemă să se ia în calcul un profit net de 7-8%. Altele ar fi fost pensiile românilor, acum, dacă, în 1990, și după aceea, le-ar fi fost recunoscute drepturile. Nu numai că ar fi avut pensii mult mai mari, dar nu ar mai fi fost umiliți, nu li s-ar mai fi spus că sunt întreținuți de actualii salariați. Pensiile lor ar fi fost plătite de către Fondul Național de Pensii Puiblice, din banii lor.

Uriașa nedreptate făcută de statul român pensionarilor săi trebuie și poate fi îndreptată. Suferințele și umilințele pensionarilor României pot fi curmate, imediat. În ultimă instanță, depinde, în primul rând de ei, de pensionari. Numărul lor este suficient de mare, pentru a fi transformat într-o forță de nestăvilit, care să oblige statul român să le dea înapoi ceea ce le-a furat.

Propun, deci, următoarele:

1.) Constituirea Fondului Național de Pensii Publice.

2.) Calcularea valorii nete actuale a Fondului Național de Pensii Publice, care se compune din valoarea contribuțiiolr de asigurări sociale plătite de membrii fondului din 1948 până în prezent, plus un profit mediu de 7% pe an pentru fiecare din aceste contribuții, minus pensiile plătite de la fond.

3.) Trecerea în proprietatea Fondului Național de Pensii Publice a acțiunilor deținute de statul român la societățile comerciale înființate prin aplicarea prevederilor Legii 15/1990, până la acoperirea integrală a valorii nete a Fondului.

În cazul în care valoarea netă a Fondului Național de Pensii Publice este mai mare decât valoarea nominală actualizată a tuturor acțiunilor deținute de statul român la societățile comerciale înființate prin aplicarea prevederilor Legii 15/1990, sau care ar mai fi înființate, în baza aceleiași Legi15/1990, diferența va fi acoperită, treptat, din alte surse prevăzute de lege.

Realizarea acestei propuneri, presupune:

1.) Oprirea, imediată, a oricărei „privatizări”, a oricărei vânzări de capital de către statul român.

2.) Unirea tuturor pensionarilor României întro Asociație Națională, care să ceară și să obțină adoptarea unei legi, prin care să fie puse în practică propunerile de mai sus. Nimic nu îi poate împiedica pe cei 6 milioane de pensionari ai României să-și ia înapoi proprietatea și demnitatea.

Constituirea și funcționarea Fondului Național de Pensii Publice, conform propunerilor de mai sus, va forma și obiectul unui articol distinct în Noua Constituție a României.
DEZBATEREA INTEGRALA : Noua Constitutie a Romaniei - Propuneri: 3. Pensiile :
***

Noua Constitutie a Romaniei - Propuneri: 4. Economia
Am lansat dezbaterea privind proiectul de revizuire a Constituției României pe data de 3.01 2013. În prima mea intervenție în această dezbatere, m-am referit la forma de guvernământ (Articolul 1 al Constituției). Am propus ca forma de guvernământ a statului român să fie republica prezidențială.

A doua intervenție a fost dedicată teritoriului național (Articolul 3 al Constituției). Deși actuala Constituție prevede că „Teritoriul României este inalienabil”, până în prezent, au fost vândute străinilor peste 700 mii de hectare teren arabil, folosindu-se tertipul persoanelor juridice constituite din cetățeni străini, dar înregistrate în România. Am propus, introducerea unui nou alineat în articolul 3, după alineatul 1, care să prevadă că „(1bis). Numai cetățenii români, ca persoane fizice, sau constituiți în persoane juridice române, pot deține terenuri în proprietate privată.”

În a treia intervenție, m-am referit la sistemul de pensii și am propus;
a ) constituirea Fondului Național de Pensii Publice;
b ) calcularea valorii actuale a acestui fond;
c ) oprirea vânzărilor de capital aflat în proprietatea statului și
d ) trecerea în proprietatea fondului a capitalului aflat în proprietatea statului, în limita valorii actuale a fondului.

Titlul IV al actualei Constituții a României este intitulat „Economia și finanțele publice” și cuprinde 7 articole: articolul 135 – Economia; articolul 136 – Proprietatea; articolul 137 – Sistemul financiar; articolul 138 – Bugetul public național; articolul 139 – Impozite, taxe și alte contribuții; articolul 140 – Curtea de Conturi și articolul 141 – Consiliul Economic și Social.
***
Iată ce prevede articolul 135 – Economia: “(1) Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență.
(2) Statul trebuie să asigure:
a ) libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;
b ) protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară;
c ) stimularea cercetării știintifice și tehnologice naționale, a artei și protecția dreptului de autor;
d ) exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național;
e ) refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic;
f ) crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții;
g ) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanță cu obiectivele Uniunii Europene. “

Nu este nevoie să fii doctor în economie ca să vezi că economia României nu este nici pe departe una “bazată pe concurență și pe libera inițiativă”, că statul român nu a asigurat și nu asigură nici una din condițiile precizate la literele a)- f) ale alineatului (2) al articolului 135 din Constituție. În economia României, comerțul nu este liber. El este controlat de structuri monopolist-statale, care impun prețurile și dispun arbitrar de resursele utilizate în economie. Libera inițiativă este sufocată de legislație și de bunul plac al structurilor monopolist-statale.

În loc să creeze cadrul favorabil pentru valorificarea factorilor de producție ai țării, statul român a creat cadrul favorabil pentru distrugerea acestora. Prin legile adoptate și cu ajutorul inflației generate și întreținute de Banca Națională a României, statul român a distrus aproape în întregime capitalul productiv acumulat până în 1989 – fabrici, uzine, combinate, sisteme de irigații etc. A distrus peste 4 milioane de locuri de muncă, obligând aceste milioane de români să-și caute locuri de muncă în alte țări, unde produc avuție pentru străini.

În loc să protejeze interesele NAȚIONALE în activitatea economică, financiară și valutară, statul român a protejat și protejează interesele străinilor. Statul român este cel care a falimentat întreprinderile cu care s-a autoîmproprietărit, prin Legea 15/1990 și pe care le-a vândut, apoi, străinilor, la prețuri de nimic. Statul român este cel care a falimentat sistemul bancar românesc, l-a vândut străinilor, pe nimic, astfel că băncile străine controlează peste 95% din capitalul bănesc utilizat în România și acordă credite românilor cu dobânzi de 4-5 ori mai mari decât cele practicate la ei acasă. Statul român, prin Banca Națională a României, este cel care a devalizat MONEDA NAȚIONALĂ, astfel încât, astăzi, puterea de cumpărare a leului este de patru ori mai mică decât cu 15 ani în urmă (curs de schimb de 1,31 lei/euro, în 1999, și 4,50 lei/euro, în 2013). Astăzi, românul trebuie să muncească 4 ore pentru a cumpăra un produs german pe care îl cumpăra cu munca sa de o oră, în 1999.
***

Poporul român are dreptul să controleze economia sa națională, are dreptul să oblige statul său să folosească puterea cu care îl investește pentru a construi o economie națională democratică, productivă și echitabilă, în care majoritatea capitalului să intre și să rămână în proprietatea privată a majorității cetățenilor, astfel încât de avuția creată în economie să se bucure toți cetățenii țării, nu numai o minoritate oligarhică.
***
DEZBATEREA INTEGRALA : Noua Constitutie a Romaniei - Propuneri: 4. Economia :
***

Noua Constitutie a Romaniei-Propuneri: 5. Proprietatea
Dedic a cincea mea intervenție în dezbaterea privind Noua Constituție a României articolului 136, care are titlul „Proprietatea”.

Iată care este cuprinsul acestui articol în actuala Constituție a României, adoptată, prin referendum, în anul 2003: “ART.136. Proprietatea

(1) Proprietatea este publică sau privată.

(2) Proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege și aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale.

(3) Bogătiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietătii publice.

(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. In condițiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosință gratuită institutiilor de utilitate publică.

(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în conditiile legii organice.”
***
Primul pas în oprirea acestui jaf criminal constă în modificarea articolului 136 din actuale Constituție, astfel încât guvernanții, “reprezentanții” poporului, constituiți în statul român, să nu mai poată scoate le vânzare nici o părticică din bunurile care aparțin poporului, încredințate spre administrare guvernanților, ca să le folosească exclusiv în interesul cetățenilor, pentru furnizarea de servicii publice către cetățeni. Poporul nu a creat statul ca să-l facă negustor, comerciant, să cumpere și să vândă bunuri, cu banii poporului, pentru a-i îmbogăți pe guvernanți. Poporul a creat statul și îi pune la dispoziție bani, print taxe și impozite, pentru ca statul să-i furnizeze servicii publice, să-i apere drepturile și libertățile.

Bunurile cumpărate de stat cu banii cetățenilor sunt de UZ și de INTERES PUBLIC. Ele nu sunt nici de UZ, nici de INTERES PRIVAT. Ele trebuie să intre și să rămână, pâna la completa lor uzură, în proprietate publică, adinistrată de stat și de autoritățile publice locale. Aceste bunuri sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Ele nu pot fi înstrăinate, nu pot fi supuse executării silite, nu pot fi dobândite decât de poporul român.

Trebuie să readucem în proprietatea publică, a poporului român, toate bogățiile subsolului, inclusiv minele, ca și terenurile si pădurile din fondul funciar al poporului, căile de comunicație, baza materială a instituțiilor publice, astfel încât să nu mai fie posibile “schimburi de terenuri” între Ministerul Apărării și nu se știe ce “băiat deștept”, sau între Academia de Științe Agricole și un alt membru al aceleiași haite de căpușe statale. Să spunem clar, în Constituție, că numai cetățenii au dreptul la proprietate privată, nu și statul.

Iată de ce propun ca articolul 136 din Constituția României să fie modificat și să aibă următorul cuprins : VEZI
DEZBATEREA INTEGRALA :: Noua Constitutie a Romaniei-Propuneri: 5. Proprietatea :

Index: COMUNICAT : Conform articolului 150 din Constitutia Romaniei :

Schimbările mari în istorie încep întotdeauna de la cei cu viziuni radicale ! Ilie Bratu: Unirea - un imperativ!:!
Last Visitors
Mirauta has no visitors to display.

Comments
Other users have left no comments for Mirauta.

Friends
There are no friends to display.
RSS Lo-Fi Version Time is now: 21st November 2017 - 06:50 AM
IPS Driver Error

IPS Driver Error

There appears to be an error with the database.
You can try to refresh the page by clicking here