simbata am fost in cheia... si cum ma uitam eu prin geamul murdar m-a apucat deodata un dor de duca pe munte ceva de speriat. culmea, fara masina! pe jos... sa plec pe 16 iunie si sa ma intorc pe 10 septembrie. sa stau prin refugii, sa merg cit vreau, sa pun cortul unde vreau, sa beau apa de izvor direct de la sursa...

Si pe mine ma atrage treaba asta, desi nu ma apropii cu dorul de cat vrea prietena :-)

Ce ma tine pe mine pe loc (si de ce m-am lasat) e frica:
- intai de ciobanesti (am avut 2 experiente nasoale, din care una urata RAU)
- de ursi

Ce viziune ai legat de asta?

si eu am avut experiente nasoale cu ciobanestii... dar am aflat citeva chestii:
1. 100m o fac mai repede decit ei
2. sar la 2m fara sa ating gardul
am vazut si ursi si lupi si vipere si vulpi... fulgere si furtuni, cort sfisiat si haleala pierduta. dar asta e muntele. exista un risc in orice facem. weekendul viitor ma duc la babele cu fi-mea. plec de vineri dimineata si stam pina duminica. masina pina acolo si de acolo pe jos omul, pestera, piatra arsa. trasee simple, usoare, ca antrenament oha. dar ideea e sa urc si sa merg.

Si eu abia astept vacanta ca sa plec din nou prin Muntii Bihorului (Padis), desi dupa aventura de anul trecut am zis ca nu mai pun piciorul pe munte. A fost o combinatie de lipsa de experienta, inconstienta si prostie crasa din partea noastra.

Am plecat dimineata cu un grup de 7 prieteni pe un traseu usor de 6 ore ca sa vizitam o pestera (Cetatile Ponorului). Din tot grupul doar doi ne-am luat rucsac cu haine de schimb, pelerina, conserve, apa si lanterne, ceilalti mergeau cu mainile in buzunar (damn city slickers) si faceau misto de noi zicand ca ne-am pregatit ca pentru WW3. Ne-a prins ploaia cand coboram pe stanci spre pestera, ne-a udat bine de tot, am ajuns in pestera unde nu ploua, dar era foarte frig, iar dupa o ora de ploaie iesirea din pestera a fost blocata de o viitura puternica sub forma de cascada. Dupa 2 ore in pestera ne-am dat seama ca nu putem ramane acolo, nu aveam semnal la telefoane, singura varianta era sa riscam si sa traversam viitura (white water), ceea ce a insemnat o ora petrecuta in apa pana la brau, rece si rapida, care mergea undeva in subteran. La cateva minute dupa ce am reusit sa iesim tot grupul, apar si cei de la Salvamont, cineva ii sunase si le-a spus ca suntem blocati acolo (foarte operativi baietii, tot respectul).
Pe drumul de intoarcere ne-a prins noaptea, nu mai vedeam semnele de pe traseu, cand am ajuns la un drum forestier ne-am hotarat sa-l urmam pe acela, fara sa stim unde duce. Ca norocul ne-am intalnit cu o patrula de jandarmerie care a acceptat sa ne duca in duba pana la camping. Daca nu erau acestia, probabil nu am fi ajuns inapoi pana spre dimineata.

Am plecat cu ideea ca venim inapoi in 4 ore si ca nu are ce sa se intample, dar pana la urma am revenit dupa 12 ore, uzi, inghetati si infometati. Chiar si asa am scapat foarte usor, avand toate ingredientele pentru un dezastru, cand eram blocati in pestera chiar imi imaginam ca o sa ne dea la stiri cu titlul "Turisti prosti...".

Ce concluzii am tras din aceasta experienta:
-muntele trebuie respectat, altfel se razbuna;
-vremea se schimba instantaneu din senin si soare, in ploaie puternica;
-o noapte de vara la munte este la fel de rece ca si iarna la campie;
-nu plecati fara incaltaminte adecvata, haine de schimb, pelerina, hrana, apa si lanterne pentru fiecare membru al grupului;
-numarul de la salvamont este 0-SALVAMONT;
-as I always say: "Safety first";

Air wolf: exact dupa o experienta in care am aflat si eu punctul 2 (ce tare ar fi ca si tu tot la Piatra Arsa sa o fi patit) m-am lasat.

Legat de Cetatile Ponorului: exact cu asta am reinceput asta vara, cu urcare dinspre Garda / Arieseni.
Pe harta si marcajul de jos era traseu de 3 ore, usor.
Si eu si prietena echipati cu bocanci, pelerine, mancare, lanterne, apa.
Pe drum ne-am alipit de 2 familii care erau 'pantofari' ma rog - in tenisi si trening :-)

Sigur ca i-am pierdut pe drum ca se opreau in continuu. Chestia nasoala pe care am patit-o a fost ca la un moment dat DISPAREA marcajul. De tot! Am pierdut 1 ora de cautari in taote directiile pana am hotarat sa urmam singuul marcaj pe care l-am gasit, (dunga in loc de triunghi)
Problema era ca pe ambele ahrti, traseul cu triunghi era traseu e 15 ore care nu prea avea ce sa caute unde credeam noi ca suntem.

Ne-am propus sa mergem pana la ora X ca sa avem timp sa revenim pe lumina. Si am inceput sa tragem mai tare. Drept pentru care am ajuns unde trebuia (la cetatile ponorului, in 60% di timpul de pe marcaj).
Acolo am intrebat de alta harta si aia ne spuneau ca nu exista drum de jos de unde am venit noi. PAI NAUZITI CA VENIM PE MARCAJ???

Ne-am lamurit ulterior ca CINEVA a schimbat marcajul: au desenat Banda PESTE triunghi

Acum legat de Cetatile Ponorului:
faza 1: inainte erau trepte. cu gandul sa descurajeze turistii inconstienti au fost scoase scarile si montate cabluri sa faci rapel :-) DEGEABA. tot erau pe acolo parinti cu copii mici in brate, coborand pe cablu :-O, in blugi si adidasi...

faza 2: e un panou prin padure, pe la inceputul coborarii 'grave' , panou care zice "PESTERA cu posibilitate de inundare. Nu intrati daca nu aveti echipament de traversare a raurilor subterane"
Asa ca normal ca NU am intrat :-) Dar erau destui care au coborat mai mult ca noi.

Partea de rapel mi-a placut foarte mult, it was awesome! Fetele in schimb nu au fost prea incantate si tot vroiau sa se intoarca. Pestera are 2 parti: una supraterana mare cat un hangar si una subterana, inundata si inghsuita, unde nu am intrat. La intrarea in acel hangar era un firicel de apa pana la glezne cand am ajuns noi in pestera, dar dupa o ora de ploaie se transformase intr-un torent de un metru adancime, pestera functionand ca o palnie pentru tot muntele.

Si vara asta o sa merg cu cortul tot la Padis, dar nu stiu in ce perioada. De data asta vreau sa parcurg traseul de 12 ore spre Cheile Galbenei.

hai in septembrie in retezat.
vorbesc serios. lasam masinile jos si mergem macar 2-3 zile sus, la cort.
hai care va inscrieti?!

e tentant... m-as inscrie pe lista. la care parte din septembrie te gindesti?

Din cate citesc eu,Watcher,prin Bihor observ ca se practica treaba asta cu schimbatul si modificatul marcajelor de traseu....Am patit si noi ceva asemenator...eram la Stana de Vale si am plecat sa ne plimbam.In prealabil,pentru ca nu stim cum se procedeaza cu muntele si niciodata nu am mers cu copiii in traseu pe munte,nepregatiti fiind pentru asa ceva(sandalute,papucei si alte chestii de astea),am intrebat la receptia hotelului si apoi la bar,cam unde am putea merge in plimbare....ca niste oraseni nepregatiti ce ne aflam, in zona.Si nea barmanul,de-al locului,ne spune sa o luam dupa semnul "S" ca in juma' de ora o sa ajungem la o cascada fainuta si in total excursia nu dureaza mai mult de o ora....Nah!Noi fericiti si profani....hai la drum....si am mers pe drum forestier...era ok si cu sandalute si cu papucei.....si ne-am tot tinut dupa "S" ,cale de vreo ora jumate....La un moment dat S-ul a intrat in padure,pe partea cealalta a unui rau pe langa care noi mersesem....cum vremea era superba si inca pana in ora 12....am zis hai peste rau,mai ales ca poteca se continua lin....si am mai mers asa,cautand prin padure semnul S,care l-a un moment dat se incaleca cu semnul "O" si cu un triunghi rosu....si ne-am tot tinut ba dupa unul,ba dupa altul.....cand aparea S,cand O ,cand rosu si se tot alternau.....pana am dat de urcus.....Nu ne-am pus problema ca jumatatea aia de ora trecuse de vreo 2 ceasuri.Si cum nici noi,astia batranii,prea multa minte n-am avut....si cum nimerisem drept in raiul cu zmeura si mure.....ca era sfarsit de Iulie....am urcat catinel,fara sa ne dam seama.....mai cu semne,mai fara semne....prin padure....de ne-am ratacit.... si cu copilasii dupa noi.....Si am continuat sa urcam....ne-am speriat putin,ca papucii si sandalutele nu ne prea ajutau.....si intr-un final,din fata cobora un grup de persoane,echipate corespunzator de munte ,care ne-au spus ca in maxim 10 metri ajungem la cascada respectiva E vorba de cascada Lesu.Ne era cumplit de sete si ne-am zis(inconstienti,adevarat) ca ,daca tot am ajuns pana acolo,ce mai contau 10 metrii in plus de urcus??Asa ca dupa ce am simtit ca-mi dau duhul in aia 10 metrii,am ajuns la cascada lu' peste prajit,care avea un fir mititel de apa necajit si pricajit ce se ostoia la vale in picuri,peste pietroaie.....am intrat imbracati,sa ne racorim,in baltocile de acolo,am baut apa si am plecat indarat......la vale a fost mult mai bine,chit ca pana la poteca mai lina,tot pe cur am venit....ca la sanius.
Intradevar,oricat de neimportant si de usor ar fi un traseu la munte....daca nu sti cum si ce trebuie...mai bine renunti....
Noua,toata aceasta excursie ne-a luat aproape 6 ore,dus-intors.....l-am injurat pe barmanul ala de am facut spume si bolboci la gura....ce vina avea el ca noi suntem idioti?In fine....Am ajuns la hotel storsi la propriu....si clar,ne-a fost invatatura de minte....
Intradevar muntele trebuie respectat!

mah nu stiu sa zic. da din cate stiu eu prin septembrie e vremea mai putin ploioasa pe-acolo. data o putem stabili de comun acord. eu sigur vreau sa ajung acolo anul asta. (pt prima data)

Ce inseamna "jos" si "sus"? Lasam masinile la sosea si punem cortu pe vf. Retezat? Cu masinile se poate ajunge pana la cabana Rotunda si nimic mai mult, de acolo incepe rezervatia! Mai departe nici io n-am fost, ca a mea nevastuica nu e amatoare de drumetii la picior, dar m-as duce.... E super tare zona!

singura chestie care ma face sa string din buci, in retezat, sint serpii... in special viperele. in rest, legat de vreme... eu as putea doar in a doua parte a lunii pentru ca in prima ma pregatesc de scoala cu fi-mea.

Pt amatori:

http://www.banatmaraton.ro/ro/home.html