Spunandu-i adevarului pe nume, cu totii am avut, de-a lungul timpului, probleme - mai mari sau mai mici, mai putine sau mai multe - de comunicare cu parintii nostri. Am putea spune chiar ca e normal, fiindca avem varste diferite, am crescut in epoci diferite, avem personalitati/firi diferite etc., dar toate trebuie sa se mentina in limitele omenesti, iar pana la urma {teoria spune ca} suntem fara doar si poate datori sa-i respectam si sa-i cinstim pana cand inchid ochii pe veci. Multi dintre noi sunt acum la randul lor parinti si poate vad cu alti ochi unele aspecte ale relatiei copil - parinte. Nici nu stiu ce sa va invit sa discutam.....orice pe tema asta. Povestiti fiecare ce credeti ca merita povestit. Cum a fost in copilarie/adolescenta? Dar mai tarziu? Dar acum? Dar viitorul cum se arata? Care ar fi cele mai mari calitati ale parintilor vostri? Dar chestiile care nu va plac la ei? Cat de des va vedeti acum cu ei? S-au schimbat ei de-a lungul anilor? Ati fost/sunteti o familie fericita? Ce realizari/greseli credeti ca au facut in educatia voastra? Discutii la liber si fara obligatii.....fiecare da din casa cat crede ca e cazul....

La mine bantuie taica-miu pe forum, de ce m-as apuca sa scriu?

Ma gandeam io ca e un subiect {prea} delicat, dar nici chiar asa! Toata lumea tace chitic.....ce-ar trebui sa intelegem din asta? Sau e mai greu pana sparge cineva gheata?

JK, pai atunci scrie numai chestii de bine!

Ar trebui sa intelegi ca nu vor sa iei basca si flaneaua.

Buna asta, frate!!!! Mortal ai fost.....prea tare, jur!!! Ok, atunci scrieti dupa ce e gata "concursul" asta, bun asa? Offffffff........

Sparg eu gheata. Oricum n-am ce pierde.

La mine in familie e un soi de anarhie, si anume: tata e consumator cronic de bauturi alcoolice(niciodata sub 3 sticle de bere la 2L)si chestia asta schimba totul. Toata lumea se ascunde, incearca sa faca cate ceva pe sest sau sa mascheze totul in asa fel incat sa ii convina lu tata.
Referitor la relatia mea cu parintii: dat fiind ca de-a lungul timpului, tata fiind afumat tot timpul iar mama deh, sacul lui de box, a trebuit sa tot fug de acasa(in sensul in care plecam dimineta si veneam seara). Drept urmare, eu cu ai mei nu prea ne vorbim(desi stam sub acelasi acoperis). Ca sa va faceti o idee, sa va zic o treaba petrecuta ieri:

Fiind afara soare si frumos, ne-am hotarat sa demolam garajul din curte(o constructie cumparata odata cu casa, dar subreda-riscul de prabusire era enorm). Zis si facut, ne apucam de treaba. Pe la ora 13-13:30 facem o pauza(tata deja linsese vreo 2 sticle de bere). Eu ma pun la calculator si navighez un pic pe net. Vine mama cu o doleanta legata de nu stiu ce chestie(daca nu ma insel era ceva legat de programul TV). A stat sa zic 10 minute. Apoi a plecat. Pe la ora 14 si ceva, ne reapucam de treaba. Tata era nervos. Muncim ce muncim si aud vorbe pe la spate. Cand omu era la magazin(logic, ii trebuia "benzina"), o iau pe mama la intrebari sa vad ce si cum. Asa aflu ca iar o luase tata pe aratura, si anume: ca mama si-o trage cu mine, apoi ca vezi-doamne, d-aia nu mai vrea mama sa faca sex cu tata, ca ma are pe mine si de aici scandalul de rigoare. Logic, ziua a fost un dezastru, desi ea la inceput se prefigura frumoasa. Si ganditi-va ca de cand am facut 16-17 ani, chestia asta se intampla zi de zi.

Concluzia: eu nu prea discut cu parintii mei. Ca sunt batut, furat samd, ei afla putin sau chiar deloc, tocmai datorita precautiei de a pastra putina liniste in casa. Dimineata plec la facultate(nu stau mult) apoi munca si cele 2-3 ore care mai raman pana la lasarea serii le petrec la Dacia unui bun prieten care, sub forma de gluma, mi-a recomandat sa caut alta masina de care sa am grija, a lui fiind deja prea curata, prea ingrijita, prea bibilita.
Asadar, daca va intelegeti cu parintii vostri, felicitari! Aveti respectul meu.

f greu ceea ce spui tu. cert este ca in Ro e ca in America din filme. Cazuri de astea la greu, mai ales in mediul rural.
Sper sa iti faci facultatea, sa ai si sa oferi o viata mai buna copiilor tai!

Manta e dureros ce ai povestit, sper sa reusesti intr-o zi sa te rupi de atmosfera de acasa si sa fi pe picioarele tale din toate punctele de vedere. Poate atunci tatal tau o sa realizeze ce pierde si iti va deveni cel mai bun prieten asa cum tatal meu a devenit pentru mine in cel mai dificil moment din viata mea.
Dovada lui maxima de dragoste (de obicei e rece si sobru) a fost cand a aflat ca fumez si i-am spus ca nu ma pot lasa, mi-a demonstrat el ca se poate si dupa 20 de ani de fumat sa lasat in speranta ca o sa-i urmez exemplu, au trecut 10 ani si din pacate eu fumez si mai mult in loc sa-i urmez exemplu.
Incearca sa-l intelegi si sa nu-l judeci, cred ca dialogul e singura cale de rezolvare.

Momentan incerc sa ma "salt" din mediul in care ma scald. In principiu ma axez pe licenta, pregatirile pentru a doua facultate, munca, iubita si masina. Pana la urma, incet-incet, sper sa revin la sentimente mai bune cu ai mei(cu tata in special).

Relațiile cu părinții sunt o problemă eternă.

what should we understand from this? rolleyes.gifOr is it harder for someone to break the ice? whistling.gif rent a limo .. limo London .. limo Bristol .. wedding limo Cardiff