Un lucru pe care il anticipez de ceva timp dar care ma si nelinisteste intr-o oarecare masura.
Dupa 4 ani si jumatate de munci grele in Irlanda pot spune ca grija imediata a zilei de maine a disparut din viata mea,dar cu toate avantajele incontestabile (pe care nu o sa le enumar aici) pe care o societate cu adevarat civilizata le ofera,inima tot spre Romanica nostra ma trage.
Chiar daca am venit acasa tot la 3-4 luni,voi sunteti mult mai la curent cu toate cele.Asadar,ce imi recomandati ca ar trebui sa fac odata intors acasa?

Stai acolo!!! Ca venim noi la tine si rezolvam problema!!!
Avand in vedere legislatia si birocratia va fi destul de greu sa-ti deschizi o firma si sa o dezvolti, mai nou administratorii unor firme(cei pe numele carora e firma) nu au voie sa aibe contract de munca(deci nici pensie). Din ce or sa traisca nu stiu

Slujba bunicica exista si e preferata de multi insa atentie ce domeniu alegi, poate interveni plictiseala

Invatamantul e la pamant, deci trecem peste

PS: a da! stai acolo!

stai mike, ca nu e asa greu pt un administrator de firma.
asig sociale le poti plati direct la casa de asigurari pe declaratie in nume propriu.
pensii private exista. si parca suna mai bine decat de la stat.
ca sa deschizi o firma e suficient sa ai ceva bani si in max o saptamana o ai.
dar, e adevarat ce spui ca birocratia te omoara in unele chestii administrative.
de invatamant tu stii mai bine, ca esti inca in sistem.
slujbe bine platite exista si unele chiar in colective super faine. astfel incat sa nu te plictisesti.

marius, in turism se plateste prost. nu vorbesc de cazuri exceptionale ci de medie. prost rau.
drept ?! sint destui avocati pe forum care te pot lamuri ce si cum. cred ca e mai ok.
management? pai in romania toti sint sefi

si io zic sa stai acolo pentru inca o perioada pana se mai lamureste brambureala asta post aderare.

Multumesc pentru raspunsuri baieti.Dar sa stiti ca nu ma descurajez usor!
Privitor la slujba manageriala,prezinta un aspect pe care putini il constientizeaza : ca sa fii un bun sef/manager trebuie sa fii capabil sa inghiti rahatul sefului tau pentru a-l turna mai apoi in capul subalternilor.
Imi suna in cap insa o vorba de-a sotiei : traiesti cu lupii,devii lup.

Studii - nu te vor ajuta prea mult... drept/turism/management... sunt destul de inutile, mai ales daca vrei sa incepi acum... Nu stiu exact ce sanse iti ofera managementul sau turismul (dupa parerea mea nu foarte mari) dar iti spun eu cum e la drept: termini 4 ani destul de grei (daca ii faci la o facultate cat de cat serioasa) dupa care stii multe principii dar ai zero cunostinte practice. Dupa ce ai terminat dreptul ai mai multe variante:
- Te angajezi consilier juridic la o firma - salar relativ mic, mai ales la inceput, ai multe de invatat si probabil vei invata... dar e greu sa faci cariera in acest domeniu. Nu recomand aceasta varianta.
- Dai examenul de intrare in barou (trebuie sa ai vointa de fier pentru a invata foarte bine, examenul nu e deloc usor (l-a dat recent sotia mea, si eu sigur nu as fi putut invata cu atata constinciozitate). Dupa ce ai intrat in barou ai 2 ani de stagiatura... stagiatura in care daca ai noroc vei primi ~4 milioane de lei. Exista cazuri (mai ales in provincie) cand nu primesti nici un ban. In bucuresti e mai usor, dar tot nu primesti cine stie ce salar. Dupa 2 ani sustii un alt examen si devii avocat. Trebuie sa iti cladesti o clientela, multa munca, si daca ai noroc in cativa ani ajungi sa castigi destul de bine.
- Dai la magistratura (judecator sau procuror) - Inveti de 2 ori mai mult decat la examenul pentru barou... concurenta e imensa si examenul e foarte greu... procentul de promovabilitate e mic de tot. Daca reusesti in schimb atunci nu mai e asa nasol. In primii 2 ani de stagiatura ti se asigura locuinta de servici si un salar bunicel (ceva in jur de 20 de milioane) iar cu timpul salarul urca destul de bine (pana spre 1000 de euro, poate chiar peste). Ai locul de munca garantat, nu te poate schimba nimeni, statut social bun, etc.
- Te faci notar... ei chestia asta e cea mai grea... ca idee examenul acesta l-a sustinut fiica lui basescu (care era deja avocat) si nu a reusit sa intre in bucuresti (doar in provincie)... in primul rand e greu pentru ca trebuie sa te recomande un alt notar la care vei fi stagiar 2 ani... ceea ce nu se prea intampla. Am auzit ca s-ar vehicula sume imense pentru a deveni notar, nu stiu daca sunt mituri sau zvonuri dar eu tind sa le dau crezare... am auzit de oferte de genul: "cedez biroul meu notarial pentru 100.000 euro"... Faza e ca asta chiar merita... cei 100.000 de euro ii poti recupera lejer in maxim 2 ani. Iar daca ai o clientela mai serioasa atunci chiar in jumat de an.

@Marius
Inainte sa primesti sfaturi... raspunde tu la o intrebare. TIE CE TI-AR PLACEA SA FACI?
Care sunt pasiunile tale? In ce domeniu ai vrea sa lucrezi in asa fel incat sa o faci cu placere?

Eu cred ca orice ai face, daca o faci bine si cu placere poti da lovitura. Si cand am dat eu la facultate se spunea ca domeniile tehnice nu se mai cauta ca se inchide industria, sau daca se cauta se va cauta numai informatica, toata lumea facea management, etc. Vax... Mie nu imi pare rau ca am facut alegeri gresite bazate pe pasiune si nu pe "ratiune". Oricum totul e o pura speculatie....

Ma indoiesc ca timpenia ast cu notarii o sa mai tina. Mi se pare aberant, am dat anul trecut vreo 500$ pe niste traduceri in mai multe copii. Traducerea in sine era de citeva pagini numai ca a fost in mute copii. Le-au copiat ei acolo, deci nu a fost nici un efort de verificare a exactitatii.
In US nu exista asa tilharie. In primul rind ca nu prea exista notiunea de notar. Actele oficiale se fac la banca (de exemplu) absolut gatis. Daca e o traducere, ti-o faci singur, aduci un prieten cu tine care semneaza ca stie limba si continutul e identic (am facut eu asta pentru un prieten la aplicatia de green card cind si-a tradus actele din romana). Singura chestie e ca semnatura trebuie sa fie in fata unei persoane cu puteri notariale, adica o functionara de la banca sau pur si simplu un om oarecare care are stampila. Stampila o poate avea orice om integru.
Dar in general din fericire nu iti cere nimeni maldare de hirtii, asa ca rar ai problema asta. Singurul loc unde s-ar putea sa scapi niste bani e cind iei o casa sau pamint, stiu ca acolo se ocupa agentia, probabil stampilele lor sint suficiente.
Dat fiind ca intram in UE nu are cum sa se continue aberatia asta cu casta inchisa (e si impotriva principiului concurentei).

Bine ar fi sa ai dreptate.... Numai ca in republica socialista monarhista UE principiul concurentei este unul din balaurii care a dus la respingerea constitutiei. 76% din francezi sunt impotriva concurentei si sa pietei libere, conform unui sondaj facut de the economist... cred. Iar castele inchise exista in continuare.
PE de alta parte e drept ca notarii nu sunt la fel de inevitabili ca in Romania. Nu te taxeaza zeci/sute de euro pentru orice hartiuta, insa in caz de tranzactii imobiliare te taxeaza mii sau zeci de mii... si nu ii poti evita chiar daca nu esti obligat prin lege sa apelezi la ei.

Pai teoretic nu e casta inchisa... teoretic e foarte simplu, dai examen, il promovezi, faci stagiatura... that's it... in practica in schimb lucrurile stau mai nasol... notarii nu vor disparea prea repede din sistemul juridic roman (care e asemanator cu cel din majoritatea tarilor UE - mai putin marea britanie).

Am mai uitat de o meserie juridica banoasa... executor judecatoresc... dar ca sa ajungi executor judecatoresc... trebuie sa fie indeplinite mai multe conditii simultan, printre care e sa moara unul din executorii judecatoresti (ma rog, e suficient sa iasa la pensie, dar deobicei astia nu prea ies )... numarul de executori alocat unui judet e fix, iar daca nu se elibereaza unul, nu ai cum sa devii executor.

In rest sunt de acord cu James Kilowat (in anumite limite). Daca faci ceea ce-ti place ai sanse mai mari sa reusesti... acum depinde si de ce iti place... ca s-ar putea sa nu functioneze peste tot .

In mod clar chestia cu studiile iese din calcul, avand in vedere varsta. Eventual ceva de la distanta, in paralel cu un job/afacere. De fapt, in situatia asta sunt si eu de vreo cativa ani..

Legat de business/job, nu stiu la ce esti bun si ce bani ai castiga ca si angajat. Conteaza si cum se lucreaza unde vei fi angajat: 8 ore/zi, 16..

In acest moment, eu "tai trestie de zahar pe plantatie", daca ma intelegi ce vreau sa zic. Personal, cred ca e un stres mai mic decat daca ai fi patron, cred ca daca ai business-ul tau, cel putin cativa ani, nu mai ai nimic altceva (familie, distractie, etc) daca vrei sa iasa ceva profitabil.. Si nu sunt dispus sa fac asta, viata e prea scurta. Dar poate tu ai alta personalitate.

Concluzia: gandest-te ce vrei de la viata si alege intre un bishnitz sau job (dar sa fie bine platit, si cu perspective de crestere).

Bafta!!

PS: n-am votat nimic la chestionar, pentru ca ar fi trebuit sa dau click pe doua chestii.

Marius, daca in Irlanda nu mai vrei sa stai, atunci acasa iti sugerez o afacere proprie, asta am si votat. Asta am in cap si eu si sper sa o pot concretiza cat mai curand. M-a saturat de sefi si de ideile lor stralucite. Scoala nu-ti mai aduce nimic inafara unei largiri a orizontului personal, din pacate.

Asadar, domeniile de interes sunt:
- auto (diagnoza, service, spalatorie, etc)
- pensiune montana
- organizare de nunti si petreceri.

Aici ai sansele cele mai mari... doar sa ai cu ce sa risti si sa stii ca pe nisa respectiva nu sunt concurenti multi in zona in care iti dezvolti afacerea (cartier, oras, statiune).

etc, adica tuning? Ma bag si eu

doru vezi ca pt pensiune montana vor fi fonduri nerambursabile 50%.

Eu as ramine in Irlanda.

Imbracate mai gros si stai unde esti ca stai bine.
P.S. nu pleca ca venim si noi acusi

Eu am 38 de ani si la anul plec. Definitiv.
am incercat de toate: am lucrat in vinzari pina am obosit (cistigam f. bine dar e o munca care iti toaca nervii, mai ales daca esti serios); am avut propria afacere, care a trebuit sa o inchid la un moment dat, pentru ca nu prea puteam sa fac bani la negru, si plateam impozit pe bani neincasati (uneori niciodata), si... multe chestii....
Am lucrat la patroni, si bine si rau, am lucrat si la stat (o universitate, nu un CAP), si concuzia dupa 10 ani dupa ce am avut prima data gindul de a pleca e ca.... am irosit 10 ani din viata. Pentru ca nu vreau sa irosesc si viata fiica-mii, am decis ca e mai bine undeva unde societatea e mai asezata, decit sa ajung la 80 de ani tot asteptind niste sperante care nu se mai implinesc.
Sigur, asta e doar opinia mea. Fiecare trebuie sa-si hotrasca propria soarta.

Si pe mine ma bate gandul de ceva vreme... momentan strang bani Poate o punem de un joint venture international impreuna cu MR (aka j. kilowatt)


Sunt si acum... si vor fi si in viitor. Dar de la anul prognozez ca vor exista finantari pentru mult mai multe domenii...

am votat Altceva

Adica RAMAI in IRLANDA.

oricum, daca te-ai obisnuit cu societatea irlandeza si cu atuurile ei si sunt lucruri care valoreaza mult pt tine, atunci in maxim 6 ani vei vrea inapoi, chiar daca vei castiga mai mult in Romania decat in irlanda.

De acord si eu cu Doru, dar totusi mai exista si alte domenii de interes in afara celor 3 de mai sus si oricum, daca omu e din Brasov si ar vrea sa-si dezvolte afacerea mai pe langa casa, io zic ca e o zona destul de saturata de tot felul de afaceri si e destul de greu sa concepi acolo o afacere intr-un domeniu care nu are prea multi concurenti! Cu siguranta cele 3 domenii enumerate de Doru sunt arhi-acoperite in zona respectiva, culiminand cu cel al pensiunilor montane, care cred ca exista din 50 in 50m, ca sa nu zic si mai putin! La faza cu auto...trebuie banet, nu gluma, iar la cea cu organizare nunti si petreceri....cel putin in Timisoara in ultimii 4-5 ani au rasarit firme ca ciupercile dupa ploaie si s-a intamplat sa cunosc pe cineva care lucreaza la asa o firma si mi-a spus ca e f. greu, fiindca piata e destul de acoperita si nu prea mai e rentabil....acuma nu stiu in Brasov cum sta domeniul asta, dar nu cred sa fie mai prejos ca aici in vest! Deci in concluzie, e tot mai greu sa razbesti cu o afacere, fiindca mai toate domeniile {de interes} sunt deja acoperite si e f. greu sa gasesti o nisa in care sa nu ai o concurenta asa de mare, dar, cu toate astea, eu incurajez varianta cu afacerea proprie, asta am si votat, dar sa stii ca trebuie sa te inarmezi cu multa rabdare, multi bani {cel putin pt. inceput}, calm, seriozitate, perseverenta etc....chiar si noroc....mai pe romaneste, sa ai sange-n cardan ....poate, dupa ce vei vedea de cate porcarii si imbecilitati tipic mioritice te vei lovi cu capul, iti va ramane un gust amar, dar daca insisti si nu te descurajezi, ai f. mari sanse sa reusesti!!!! Succes!!! :wave:

s-au terminat banii si nu s-au mai depus dosare din septembrie sau asa ceva. de la mijlocul anului viitor ne vor inunda cu bani (sunt de cheltuit cam 9 mil deeuro pe zi inclusiv samabata si dumica si de sarbatori legale)

in ceea ce priveste pensiunile montane inca exista un deficit si suntem undeva la 50% din necesar la nivel national si 70% pe valea prahovei. loc mai e si pt altii. bani sa fie

Parerea mea si numai a mea, Marius cu tot respectul pe care ti-l port nu cred ca se cuvine sa ne intrebi pe noi niste straini virtuali pe un forum public ce sa faci cu viata ta. Viata este complexa si timpul care se scurge inevitabil si firesc numai poate fi intors pentru a putea modifica/indrepta greselile facute, asadar ceea ce faci tu in interiorul tau, ceea ce gandesti, discernamantul tau, nu ar trebui facut decat de tine intru tine numai cu tine. Greselile tineretii pot fi hotaratoare si pot afecta definitiv si irevocabil tot parscursul vietii tale de acum si pana la sfarsitul vietii tale, asa ca in final iti propun sa nu reflectezi numai la asta, ci sa lasi gandul bun(suna cam sectant ) sa vina la tine ca un fel de revelatie, sa te trezeasca la realitatea ce o vei trai si de care te vei bucura.

P.s. Nu vreau sa te superi, dar unele lucruri, cred eu, sunt intime si nu sunt decat pentru noi.

HalbaSus si MR, de acord sa face un J_V, insa putem mai intai sa purtam o discutie in care sa gandim o strategie pe termen mediu. Ce ziceti?

Multumesc tututror celor care s-au obosit sa raspunda.Si in cazul in care cineva se ingrijoreaza si considera ca sunt tanar si usor influentabil si as fi in stare sa imi decid cursul vietii in urma unui chestionar pe internet...acel cineva poate sta linistit.Chiar as spune ca prietenii mei,cei care ma cunosc ca un incapatanat si individualist,n-ar crede ca eu am scris mesajul initial...
Ideea e ca daca contribuiti la forumul acesta,faceti parte din micul procentaj al populatiei care iubeste masinile,are acces la internet,e in stare sa lege coerent cateva cuvinte.De aceeea sunt interesat de parerile voastre.
Doru mi-a dat niste idei concrete.Bineinteles ca la o prima vedere oricine se sperie si spune ca piata e deja saturata.Dimpotriva,eu cred ca nu exista servicii de calitate.Poate nu neaparat in domeniul spalatoriilor auto,dar (fara ca acesta sa fie domeniul meu preferat) eu as avea curaj sa imi investesc toti banii intr-un service de calitatea.Cum zicea cineva,servisurile in romania sunt mai rele ca drumurile.Daca gropile din drumuri le mai poti evita,de servisuri nu ai cum sa scapi.Si indiferent la ce service ajungi,tot vei fi jegmanit.
Pensiunea este si ea de viitor,nu contesta nimeni asta,mai ales in zona mea.
Spre ce m-as indrepta eu ar fi constructiile.Nu neaparat sapat de santuri sau ridicat de case.Constructiile reprezinta o industrie complexa,cu multe activitati conexe.Spania s-a ridicat dupa aderarea la UE datorita constructiilor.In Irlanda exista voci care spun chiar ca ritmul si aportul constructiilor la cresterea economica este prea mare,nefiind fezabil pe termen lung. Nu cred ca e cazul.Dar constructiile sunt imense ca si arie de activitate si aport la pib in tara asta,institutiile bugetare chiar reusind performanta in 2006 de a nu-si cheltui banii alocati de catre stat.
Ca sa va dau un exemplu de activitate care are legatura cu constructiile:ironie sau nu,chiar un irlandez si-a facut atelier de porti metalice la Brasov.Cum e vorba aia...poftim cultura?

Oferta pe care am primit-o pentru a lucra ca director e foarte atragatoare,prezinta viitor in sine,dar ma gandesc ca acum(ori niciodata) e timpul sa fac ceva pentru mine.

Pai de ce sa dai cu capul cind poti atenua? Fa-te director o bucata, vezi cum merge treaba, si dupa un an pleaca spre ce vrei tu. Nimic nu e pe viata.
Problema cu cosntructiile in Ro e ca sint un domeniu facil (e plin de constructori inca de pe vremea lui Ceasca si aia au 10-15 ani de experienta in fata ta, plus ca nu e un domeniu super calificat, oricine poate intra) si ca e mafie mare. Tu crezi ca se face licitatie si se da contractul cistigatorului? Da ce, primarele nu are rude? de gradul 1 chiar.

.
Cat costa o pensiune mai micuta ? sa fie totusi de 3 ***.
Am o bucatica de pamant pe Bran si in viitor as vrea sa am o afacere proprie.

Si eu daca as avea bani mi-as face un service auto de calitate cu preturi relativ bune. E deajuns sa le tii la pretul pietei dar sa lucrezi de calitate sa vezi atunci clienti. Eu cunosc in Baia Mare un service de foarte buna calitate cu mecanici f.meseriasi care au programari pt ca nu mai fac fata.
Problema este sa ai min 10-15 arii de teren si ceva fonduri de inceput. Relatii ca as cauti mecanici meseriasi si nu din astia carpaci. Mie unul mi-ar placea sa ma ocup de un service ca si administror. in acelasi timp poti sa te ocupi si de vanzarea pieselor diferitelor modele sau sa iei procent de la un magazin pe care il recomanzi.

Grea problema integrarii in societate. Mai ai putina rabdare marius, incearca totusi sa te integrezi acolo, socializeaza-te tot mai mult, etc. Mie mi-a durat cam 5 ani sa ma "lecuiesc" de dorul de casa, de prieteni, etc. Faptul ca la fiecare vizita in Romania am vazut cum gasca se spargea tot mai mult si fiecare cu viata si preocuparile lui, a ajutat acest proces de tranzitie. Eu am ramas in minte cu niste amintiri din vremurile bune care, oricat de mult imi doream eu, au trecut. Dupa cum spuneam, gastile s-au spart, fiecare a incept sa se integreze in cercuri noi, prietene, logodnice, sotii, etc. si fiecare cu grija zilei de maine.

Nu stiu cati ani ai, nu stiu situatia ta de-acolo, dar nu as incerca un experiment ca o repatriere fara sa stiu ca m-as putea intoarce oricand inapoi in tara straina la ceva.

Allow me to be a bit more literal. Romania. Stay the fvck away. Noi astia plecati o sa fim pentru restul vietii niste dezradacinati. Vrem in Romania, dar dupa ceva timp ni se face dor de viata de dincolo. Odata intorsi dincolo, ni se face dor de locurile natale. Si tot asa. Cu curul in 2 luntrii.
Taica-meu a avut 2 firme care au mers bine de tot. Cu confectiile, era o vreme unic distribuitor de materiale Goretex, nomex si kevlar. Facea salopete de pompieri si diverse altele, acolo unde nu ai voie sa iei foc sau sa te tai. Facea robe la judecatori, deci a prins contracte de contracte si era totusi intr-o pozitie mai altfel, ca sa spun asa. Una a vandut-o, cealalta inca mai traieste in mainile partenerului de afaceri, a luat familia cu el si a taiat-o la prima ocazie. A incercat diverse planuri de afaceri din SUA in Romania, a varsat bani peste bani. Concluzia? Cu romanul nu reusesti sa faci nimic. Nu se tine de cuvant, abia se taraie, general vorbind e lucru slab, mediul de business e la pamant, legislatia la fel. Nu ai nici un fel de protectie ca investitor, nimeni nu lucreaza decat daca stai cu biciul langa ei ca la sclavi. Perspective inguste si minti de doua ori atat. Ca sa va faceti o idee, a venit cu plan de distribuire de termopane acum ceva ani, totul pus la punct. Nimeni nu l-a bagat in seama, au ramas sa-si manance de sub unghii ca acum toata lumea sa umble disperata dupa termopane. Scenariu identic la casele construite ca in SUA si cele din lemn. Proiecte peste proiecte pe bani putini, calitate si profit mare. Nimeni nimic. Intotdeauna a fost cu doi pasi inainte la astfel de oportunitati dar nu a avut cu cine discuta. Ziceam de log homes. A ajuns sa fie lemnul mai ieftin in SUA decat in Romania, gata prelucrat. Aici in Nebraska chiar, unde e doar campie. Pai sa nu-ti faci nervi pe stilu' romanesc bai baiete?

Acum cu integrarea in UE iarasi se arata o gramada de oportunitati, de exemplu rezervoare septice ca nu mai ai voie sa-ti arunci rahatul in natura. Dar nu mai are nervi si rabdare, e ajuns omul totusi la o varsta si nu mai poate sa tina piept tuturor obstacolelor artificiale.

Deci dupa ce l-am vazut cate nopti a pierdut si cate a transpirat rece, concluzia mea e ca si cu bani sa fiu ca tot nu mi-as ridica o afacere acolo. Ce rost are sa fiu in Ferrari cand, in momentul in care am deschis usa, calc in groapa sau in rahat si abia astept sa ma infrunt cu vanzatoarea irascibila de la magazinu' cu produse exorbitant de scumpe pentru muritorii de rand.

Pai fa un deviz:
- proiect constructie
- taxe aferente acesteia (urbanism, utilitati, etc)
- materiale
- manopera (angajezi firma antreprenoriala sau o faci singur)

Crede-ma, ajungi pt o pensiune de 8-10 camere sa cheltuiesti (de la zero incepand, deci de la un teren viran) spre 80.000 euro (daca o faci din lemn).

80.000 euro? Poate cite 80.000 euro pentru fiecare stea...

Iti dau dreptate in tot ce ai spus,asa simt si gandesc si eu.Iar experienta tatalui tau este una reala,oglinda mediului de afaceri Romanica....Dar totusi.Parca simt ca sunt imi sunt dator mie insumi sa incerc ceva in tara.Sunt convins ca nu voi avea rezultatea imediate si primii ani imi vor pune nervii la grea incercare,dar parca acum pentru prima data exista o sansa de a spera la un viitor mai bun in tara.
Nu ma pot plange ca din cauza neintegrarii imi doresc cel mai mult sa vin acasa.Am lucrat in diferite medii aici si am cunoscut multi oameni,in general foarte primitori si sociabili.E o alta cultaura decat a noastra,clar,dar sunt in stare sa o analizez la rece si sa constientizez lucrurile pe care la au in plus/minus fara sa ma las coplesit de sentimentalisme ieftine.Acasa nu m-as intoarce pentru prieteni/parinti.Poate sunt prea rece,dar consider ca din momentul in care un barbat isi intemeiaza familia proprie,toate celelalte lucruri(inclusiv parintii) cad pe un plan secund.
Un aspect al societatii noastre,asa cum ai observat si tu imi roade inima:nu conteaza cine esti tu sau ce ai cand esti nevoit sa te balacesti in rahatul pe care nu-l poti evita din moemntul in care ai pasit in afara locuintei personale.Sotia mea mi s-a alaturat in Irlanda recent,si nici acum nu ii vine sa creada cat sunt de politicosi oamenii pe strada,funtionarii,vanzatorii etc etc,abia acum a constientizat ca faptul acesta ii da la randul lui o stare de liniste generala pe care nu a simtit-o in tara.
Un lucru se poate schimba totusi in viata mea in chiar in zilele urmatoare:am plecat de la premiza ca banii nu mai sunt asa de importanti in momentul de fata,e momentul in viata mea pentru a urmari alte satisfactii. Am prins insa sansa unei slujbe mai bune aici,in cadrul aceleiasi companii dar intr-un alt departament...si parca netinand cont ca de fapt sunt cam cu un picior deja intors in tara,oportunistul din mine nu putea rata sansa unei promotii...asa ca am aplicat pentru noua slujba,care aproape imi va dubla salariul care nu e rau oricum.
Acum stau si ma gandesc.Daca voi fi acceptat pentru noua slujba si as refuza-o pentru a ma intoarce in tara,as da cu piciorul unei sanse cu care chiar nu ma voi mai intalni.

E foarter greu de raspuns la o intrebare ca asta . Oricum banuiesc ca se poate raspunde doar din 2 p.d.v: emotional si obiectiv. Din primul p.d.v reiese faptul ca ai vrea sa faci ceva pentru oamenii dintre care ai plecat, cu care ai crescut si cu care ai vrea sa faci ceva pentru tara asta mica si napastuita. Obiectiv daca esti iti dai seama ca daca ai veni in Romanaia toti ar vrea sa te insele sa se capatuiasca de pe urma ta, functionarii de la ghiseu ar vrea sa te traga de un ciubuc iar prietenii sa profite de tine conform proverbului romanesc- frate , frate dar branza e pe bani. Asa ca realizezi ca inca in 2007 odata cu integrarea romaniei( cu "r" mic) in Europa (cu "e" mare), ca romanii sunt carcotasi, mahalagii,asculta si se uita numai la emisiuni siropoase, isi detesta elitele si le ascund iar exemplele ar putea continua. De discutat se poate discuta la infinit. Sunt si retete de succes in Romania dar nu cele prezentate la televizor pe Pro tv. Sunt cele pe care le cunosc eu sau TU ca OM simplu sau altii: OAMENI care nu si-au dorit sa aiba amanta de 18 ani la 54( tare reclama:D ) sau sa-si petreaca viata construind vile sau facand bani prin compromisuri ci aceia care s-au limitat sa fie EI si sa nege sau sa ignore un sistem care nu-i promova si se multumeasca chiar cu recunoasterea unor discutii inteligente intre prieteni si linistea unei familii nealterate si nerecunoasterea unor merite profesionale acolo unde standardul de profesionalism este innotul cu valul.

Daca simti ca poti si vrei, atunci iti urez succes si sunt de parere ca nu are rost sa te retragi de la idee ca apoi sa te intrebi toata viata cum ar fi fost. Dar eu repet, creaza-ti o oarecare baza solida in tara in care esti acum, ca sa ai si un back-up plan. Daca te intorci in Romania si ti se scufunda toate corabiile, ai incurcat-o.

si eu am zis de anul nou "..inc'un an de-o sa mai tie/ eu ma las de haiducie" si am plecat de la birou la miezul noptii spre hotelul aflat la 5-6000 km de casa (familie).
eu unul sunt focalizat pt acasa, adica in Romania.

mai am un gand sa-mi caut serviciu in Italia, tara in care geografic si lingvistic in prima faza mi-ar place sa traiesc.

sa treaca anul si o sa mai vedem!

Marius dilema de mai sus se numeste stiintific "cost de oportunitate" si este cel greu lucru din lume in termeni de decizie. Dar totusi poti gandi si invers. Care ar fi costul de oportunitate daca nu te vei intoarce in tara sa incepi o afacere care poate fi de potential succes, acum cand in Romania lipsesc atatea si sunt atatea de facut deci multe oportunitati ? De care profita strainii care vin si investesc si care nu sunt atat de circumspecti si nu-si menajeaza susceptibilitatile in privinta mediului de afaceri din Romania asa cum suntem/facem noi. In Timisoara, Arad, Oradea si imprejurimi sunt vreo 15.000 de italieni care au venit si au investit acolo. Unii dintre ei s-u mutat cu tot cu familie, catel si pucel. Crezi ca ei nu s-au lovit de birocratie, spaga, nesimtire, rea vointa din partea autoritatilor, etc. Ba da, dar au insistat, s-au luptat, uneori au mituit, dar fac bani pe care in tara lor natala nu i-ar face. Sigur, trebuie sa fii inarmat cu multa nesimtire, sa fii in stare sa calci pe cadavre daca este cazul (probabil), sa ai rabdarea si determinarea necesara in a te lupta cu un sistem nici pe jumatate restructurat, dar cine stie, poate vei avea succes. Pe de alta parte functionarul public este oglinda societatii din care face parte si societatea este cea care ii disciplineaza. Daca n-ar mai da nimeni spaga, sau daca oamenii ar raporta tentativele de luare de mita, atunci si functionarimea s-ar schimba. Sunt convins ca in alegerea pe care ai facut-o te-ai ghidat dupa principiul "nu dau vrabia din mana pe cioara de pe gard", dar pe de alta parte si cine nu risca nu castiga. Imi pare rau sa o spun, dar noi romanii nu mai suntem un popor de luptatori. Ne complacem intr-o anume resemnare de genul "nu ma pot lupta cu sistemul, deci imi caut fericirea in alta parte unde sistemul este mai prietenos". NU e rau nici asa pe termen scurt, dar pe termen lung vor fi multi care vor incepe sa gandeasca ca tine, daca n-ar fi mai bine sa se intoarca sa investeasca in tara natala. Va fi un gand bun, dar s-ar putea ca la momentul acela sa gaseasca locul ocupat de italieni, nemti, olandezi si ce or mai fi ei si care nu au considerat ca trebuie sa cedeze in fata sistemului si greutatilor pentru a face bani. Nu vreau sa-ti intorc decizia, nici nu pot dealtfel, dar trebuie sa te gandesti daca vrei sa traiesti intr-o tara stabila ca angajat unde vei atinge un anumit nivel al veniturilor si atat, sau cauti acasa oportunitati mult mai riscante, dar potential cu castiguri mai mari, dar unde vei fi propriul stapan si vei avea de luptat mult mai mult.

Asa e... si sunt multi altii care au dat faliment si nu vorbesc din auzite. Orice afacere in orice tara este riscanta. Desigur o afacere proprie poate fi infinit mai profitabila decat un job, fie el si de director, dar implica si mult mai multe riscuri. Daca vrei sa ti le asumi sau nu e decizia ta.

Rezumate,optiunile sunt acestea doua si sunt constient de treaba asta, este si principalul motiv pentru care imi doresc sa ma intorc acasa.