Investitii pentru urmasi, ...sau cum ne ajutam copiii Options

[adrian_flavius]

La sugestia lui KLM, o sa mutam aici tot ce inseamna discutii cu privire la oportunitatile pe care le avem pentru a ne ajuta urmasii, si ce inseamna, in ziua de astazi, securizarea anumitor aspecte...

Intai de toate, as vrea sa ma refer, sub rezerva faptului ca imi exprim o parere strict personala, ca scoala, oriunde in lume, nu mai reprezinta garantia unei vieti mai bune...scoala nu te invata sa fii fericit, liber si independent, scoala te invata sa fii un bun angajat... nu stiu daca asta imi doresc pentru copilul meu, pentru ca, in primul rand, nu o doresc pentru mine...oricat de bine ai fi platit, un angajat ramane un angajat, cetateanul cel mai jumulit de pe fata pamantului, si omul care nu are nicio parghie pentru a schimba ceva pe lumea asta sau pentru a-si controla, in vreun fel, destinul...esti la mana altora...

Intrebare-ntrebatoare: ce ati prefera, la varsta majoratului, pentru copii: un fond de scolarizare de 30 000 de euro (luam o suma aleatoare...) sau un portofoliu de valori (mobiliare/imobiliare), in valoare de aceeasi suma, pe care copilul a fost deja invatat sa si-l administreze singur?

In ceea ce priveste ultimul aspect, o sa va dau un singur exemplu, ca-mi este cel mai la indemana, si care pentru mine a venit ca o confirmare: cunosc pe cineva in Pitesti, persoana importanta, careia anul trecut i-a plecat fiica cea mica la facultate in Bucuresti (arhitectura, parca...); tipul are ceva banutzi la tescherea, ca urmare a avut posibilitatea sa le ofere, de mult timp, cate un apartament fiecarui copil; ideea este alta: pentru aceasta fiica avea un apartament in Bucuresti, o zona oarecare (nici prea-prea, nici foarte-foarte); copila a avut o alternativa: fie sa stea in apartamentul respectiv, singura, si atunci solda lunara de la parinti se va concretiza intr-o suma modica (4-500 de lei) + mancarea de acasa + plata intretinerii la apartament, fie IL INCHIRIAZA (apartamentul este deja pe numele ei...), sta la camin impreuna cu alti colegi, chiria caminului e platita tot de parinti, mancarea de acasa, dar NU MAI PRIMESTE niciun alt ban, in schimb face ce vrea cu banii primiti pe chirie...fata a ales a doua varianta, si a invatat sa-si negocieze singura chiria, sa-si administreze singura bunul propriu, sa traga cat mai multe foloase de pe urma acestuia (imi spunea taica-su ca nu si-a mai tras internet la camin, si ca se duce de 2-3 ori pe saptamana la apartamentul respectiv, inchiriat unor colege de facultate, care platesc toate utilitatile acestuia, inclusiv internet-ul, si se logheaza acolo...interesant, nu?), iar ce e mai important este ca ceea ce a invatat, este pentru toata viata...