Turism gastronomic

Eu in cehia am mancat destul de prost (dar am compensat cu bautul ), din felurile "traditionale" cehesti asa numitul "gulas" (si inca cateva derivate) erau groaznice, un fel de tocanita servita cu o bucata de paine uda (sau ceva de genul ala), intr-un singur loc (chiar in fata ceasului astronomic, era un restaurant "U orloje" parca, unde am mancat "genunchi de porc" (defapt un fel de ciolan facut la cutpor, portie pt 3 persoane... mancare grea, de carnivor, dar totusi buna)... in restul restaurantelor dupa cateva incercari dezastruoase am ramas la pulpa de rata facuta la cuptor (chestia asta se gaseste in absolut toate restaurantele in care am intrat, si e bunicica, iar preturile sunt decente).

Dupa parerea mea mincarea care e tratata termic prea mult e nasoala... ma rog, sint multe si notabile exceptii, dar in general carnea fiarta sau coapta, mai ales timp indelungat, e destul de dezagreabila.
Iarasi sarmalele nu fac si n-au facut vreodata parte din preferintele mele culinare. Merg uneori, dar nu as pune un strain sa incerce asa ceva, pentru ca nu cred ca-s bune, decit in anumite circumstante (e iarna si ti-e foarte foame sint factori obligatorii).

Am observat in general, traind intre multe neamuri si cu multi prieteni de variate natii, e ca oamenilor le place o mincare foarte mult bazat pe obisnuinta. Adica mincarea X e buna nu pentru ca e buna la modul "comercial", ci ca ai mincat asta 20 de ani din viata. Vii cu o mincare din asta la unul care nu a trait in zona cu tine si tie ti se pare o delicatesa iar aluia i se pare oribila sau in cel mai bun caz fada, si tu nu intelegi de ce si crezi ca-i un bou. Sarmalele fac parte din categoria asta (impreuna cu multe tocanite, verzi a la cluj etc). Pe cind de exemplu micii sint simpli si comerciali, iei orice om de pe planeta, ii bagi un mic in gura si 90% e sansa sa-i placa.

Probabil ca pe principiul asta s-a raspandit kebabul/sharoma pe toata planeta. E simpla si "directa".

Exista insa si exceptii. Mie varza a la cluj nu mi-a placut niciodata, iar sarmalele cu varza foarte rar. Ciorba de burta sau de perisoare nu mi-a placut niciodata, desi sunt traditionale. De pilaf m-as atinge doar dupa o saptamana de infometare, desi orez mananc.
Insa varza acra nemteasca mi-a placut din prima, sau mancarea pakistaneza, scoicile "belgiene", couscous arabesc, etc, desi le-am gustat tarziu, pe la 30 ani.

Alte gusturi mi s-au schimbat, de exemplu in tinerete nu-mi placea gulasul, acum imi place.

This post has been edited by James Kilowatt: Aug 4 2010, 10:07 AM

Mie timp de vreo 20 de ani nu mi-au placut de fel sarmalele, pentru ca bunica-mea (care gatea foarte bine de altfel) avea un model mai dietetic de sarmale care s-a impus in toata familia (adica fierte in multa apa, nu facute la cuptor, varza dulce nu murata, afumatura putina, etc). Dupa ce m-a apucat pasiunea cu gatitul am zis sa fac odata sarmale dupa o reteta care din start parea mai promitatoare, in vas de lut special (un fel de vaza), cu varza murata, cu multa afumatura (un rand de sarmale, un rand de afumatura), facuta la cutpor, la foc mic, zeama putina... delicios... si acum salivez... desi e clar ca e o mancare de sezon, si servite in miez de vara nu vor avea succes chiar daca iti plac sarmalele.

Problema similara si cu varza a la cluj, am mancat variante foarte bune, si foarte fade.

In schimb desi sunt foarte traditionale pentru toata zona asta, urasc din suflet ciorbele. Toate. In afara de cea de burta care nu e ciorba in intelesul clasic, adica ala in care punem tot felul de legume, le fierbem pana isi pierd gustul impreuna cu cateva bucati de carne, apoi o acrim ca sa-i dam gust (pentru ca ea n-are).

Imi plac in schimb supele creme desi nu sunt deloc specifice zonei.

Sunt de acord ca exista mancaruri comerciale care vor fi pe gustul aproape oricui din orice zona, si sunt mancaruri care au un public mai restrans, dar nu stiu daca tine de obisnuinta. E clar ca cineva care a crescut langa mare va fi mult mai receptiv la fructe de mare (spre exemplu) decat cineva care a vazut prima data caracatita la 20 de ani, dar nu stiu daca asta se aplica si la sarmale sau beefsteak tartar.

Apropo de caracatite, a aparut moda cu mancatul de caracatite mici, vii. E o moda venita din japonia, sau koreea, si cred ca a fost "promovata" de un film sau cam asa ceva. A incercat careva?
E cool, insa nu inteleg intelesul gastronomic, intrucat nu cred ca simti mare lucru in materie de gust.

Cam la fel si cu stridiile, nu prea inteleg marele interes dpdv al gustului, mi se pare chestie doar de moda. Cu homarul e altceva...mmmm.... ala chiar e bun

This post has been edited by James Kilowatt: Aug 4 2010, 03:15 PM

Ce spune Halba cu sarmalele imi aduce aminte de sarmalele de post. Alta blasfemie.

Mie imi plac numai alea facute de nevasta-mea - mai ales cele in foi de vita, in oala de lut si foarte foarte mici. Cu iaurt deasupra din ala cremos, nu cu smantana. Cu mamaliga. Numai ea reuseste sa le faca asa pentru ca are si mainile foarte mici. Mai pune si nu stiu ce condimente uscate peste vara in ele ce le fac aparte de alea ale lu bunica-mea, soacra-mea etc. Am mancat odata intr-o iarna cu niste nemti (doi dintre ei 100%, alti doi 50%) pana am crapat. Intre doua sarmale mai spuneau cu gura plina - "A ua voll krass" - Ha ha ha, pacat ca face numai odata la 2-3 ani

JK, gastronomia nu mai tine de mult de gust/miros nici macar la albi, acum se merge pe o experienta completa senzoriala, care include si alte chestii. Nici eu n-am mincat caracatitele alea vii dar am multi prieteni (coreeni, la astia e populara treaba) care au facut-o si se pare ca chestia principala e ca se catara la loc pe git
Uite la sushi. Exista restaurante de sushi care costa 500$ pentru citeva bucati (e unul in manhattan asa) si sint unele in care maninci mult cu 10$. Diferenta e si de gust evident, dar mare parte din ea e pur tactila, ca asa e la japonezi. Textura pestelui face o mare parte din "gust". Eu am mincat detsul suhi prost si sushi decent si diferenta intre ele e gigantica, dar nu-s in stare sa pun degetul pe ea si sa o definesc... de asta cred ca e minora in termeni de gust, si majoritatea e tactila.
Cit despre homar am avut si experiente naspa... am fost la niste prieteni rusi unde el a capatat pasiunea gatitului dupa ce a terminat toate restaurantele fratuzesti din zona, si a fost absolut oribil. Lor li se parea bun, ma rog. Adica se pare ca nu e asa usor de gatit cum credeam eu. Dar in general imi place. Dar de departe cea mai buna "seafood" dupa gustul meu sint stridiile de calitate, si imediat pe locul 2 sau la egalitate un sushi bun.
Vorbind de seafood, toate "fructele" alea de mare care vin in pachete congelate mi se par necomestibile.... nu inteleg de ce ar minca cineva asa ceva. Principala calitate la seafood e prospetimea, si vorbim aici de intervale de timp de o ora, doua. Din pacate in tari ca romania nu o sa existe niciodata seafood decent si variat, doar poate la preturil foarte mari ca lux.

Eu sint un mare fan al mincarii indiene si pachisitaneze, am doua restaurante bune si ieftine in zona in care maninc saptaminal, de asemenea imi place mincarea persana/iraniana (oricarui roman ii place ca e in mare parte facuta din chestii la gratar, brinza ca la noi, si alte citeva chestii pe gstul nostru cu fructe, nuci etc). In schimb nu ma omor dupa mincarea chinezeasca si din sud estul asiei. Japoneaza si coreeana, da, imi place, dar fara tofu, bleah.

Dar mincarea indiana, pakistaneza, iraniana seamana binisor cu aia romaneasca, cu o diferenta de diversitate si mirodenii.

This post has been edited by ozz86651: Aug 4 2010, 11:03 PM

Mie mancarea japoneza "gatita" nu-mi place, de la japonezi pana acum mi-a placut doar sushi. Apropo, care vrei sushi in bruxelles, NU va duceti nicaieri in reteaua Sushi Factory! Sunt de cacat, cumparati de la supermarket, scosi din cutie si vanduti de 10 ori mai scump. Sunt alte adrese unde au sushi bun, unde si vezi cum il face si se vede cat e totul de proaspat.
In materie insa de mancare "calda" inca nu am gasit ceva la japonezi care sa-mi placa.

Din experienta de pana acum, o prefer mai degraba pe aia thailandeza sau chinezeasca.

Pakistaneza am mancat nu doar la restaurant, ci si facuta de pakistaneza acasa si e super buna si cea "de toate zilele". Eu nu sunt mare mancator de orez, simt diferenta intre orezul lor super basmati si cel chior. Iar diferenta intre mango pakistanez si mango din restul lumii e ca diferenta dintre un pepene galben si o rosie cruda (muratura ).

La noi sunt la moda si restaurantele libaneze, si sunt ok... insa mancarea georgiana mi s-a parut la primul contact un upgrade la mancarea libaneza... asemanatoare, insa mai buna si mai rafinata baietii astia daca ar sti sa faca ceva marketing la bucataria si vinurile lor ar da lovitura.

De acord ca textura e foarte importanta, insa mai exista si inventii gustative. De exemplu, la un restaurant "instelat" ("A priori", la vreo 30km de bruxelles) am gustat o "stridie vegetala". O pasta de mazare, o frunza de nu stiu ce naiba si o spuma de branza. Luate separat, nu aveau nici un gust niciuna din ele. Insa impreuna, chiar aveau gust de stridie! Omu' ala chiar studiaza tot felul de combinatii gustative, scoate retete noi anual, etc. Aici e probabil diferenta intre unul care chiar e specialist si unul care de 20 ani face aceleasi retete.
Iar pentru partea de "textura" si spectacol, iti facea sub nasul tau un fel de inghetata intr-o cuva cu azot lichid pe care trebuia sa o bagi in gura dintr-o bucata. La -70 grade N-avea mare lucru in materie de gust (era o chestie mentolata), insa spectaculos, scrii pe forumuri despre ea

Mancarea "etnica" adica cu specific este in mare parte influentata de prejudecati... asa ca a devenit mai mult comerciala... avem anumite asteptari de la anumite tipuri de mancare, iar in mare parte restaurantele incerc sa respecte mai degraba cerintele clientului decat "adevarul istoric".

Spre exemplu, pentru a gati mancare:
- frantuzeasca, trebuie sa incepi prin a incinge untul intr-o tigaie si se termina adaugand un strop de chardonay
- romaneasca, incepi prin a cali ceapa si usturoi
- ungureasca, calesti ceapa si usturoiul in untura, apoi adaugi boia (paprika)
- italiana: pui la fiert pastele, pregatesti sosul de rosii... la final razi parmezan
- asiatica, incingi wok-ul, pregatesti sosul de soia
- mexicana, fierbi fasolea, adaugi chilly
etc...

Restaurantele japoneze din romania si ungaria sunt prohibitiv de scumpe, am fost in schimb in germania la unul care avea mancare buna, chiar si cea preparata termic, nu doar sushi-ul. Acum nu garantez ca reteta era japoneza si nu chinezeasca sau coreana, pentru ca desi zicea ca e restaurant japonez aveau si pachetele de primavara (care din cate stiu sunt specifice chinezilor, desi s-ar putea sa manance si japonezii... dar cred ca era o chestiune de marketing si satisfacerea asteptarilor clientilor: "daca omul intra intr-un restaurant si gaseste oameni cu ochii oblici, se asteapta sa poata comanda pachetele de primavara si rata peking").

True, tocmai de asta spuneam ca e interesant sa gusti si mancarea "de acasa" a unei natii, fie la ei acasa, fie facuta de un etnic autentic, nu doar pe cea de la restaurant

He he, inca un fan de sushi. Eu oriunde merg, ma interesez inainte daca exista rest Japo unde sa trag macar o data.
Legat de mancare calda japo, ai incercat Ramen/Udon sau ghioza? La origine ar fi chinezeasti dar mie mi-au placut. Si am mai mancat intr-un restaurant Japo una bucata somon prajita cu niste condimente f light si un orez tot cu bucati de somon prin el.... yummy. Mai erau si niste legume prajite f putin si supa miso, care iarasi e buna

This post has been edited by pmhoria: Aug 5 2010, 10:57 AM

Am un loc linga mine la serviciu cu ramen delicios. Specialitatea casei e o supa d-asta cu "paste", 2-3 felii de porc afumat, usturoi ars/prajit, muguri de bambus, o foita de alga crocanta, juma de ou fiert. E superb, uneori nevasta-mea ma cara pina aici sa mincam la astia, desi e departe. Vezi kuro ramen aici:

http://bayfood.blogspot.com/2006/10/maruic...nese-ramen.html

Toate sint bune dar eu sint blocat pe asta de mai bine de an.

Dracu sa-l ia de edit.

In afara de asta, mai au un stil misto de small plates... am avut o seara de pomina cu niste prieteni intr-un bar/restaurant d-asta din cartierul meu. Small plates astea sint niste gustarele ca sa mearga cu bautura dar in unele locuri le-au dus la mare arta... tot felul de carne pe bat si d-astea. Si acum imi amintesc "pork belly" de la barul ala, un fel de slanina prajita de fapt dar delicios.... si dai cu sake, dai cu bere ... la o ora mai tirzie dupa ce bausem destul vine proprietarul (un negru care traise in japonia) cu o sticla de sake cadou din partea casei, si niste beri.
Mai sint chestiile clasice japoneze de genul teryachi si nus ce porc prajit dupa care nici eu nu ma omor daca nu-s facute de vreun bucatar inovativ.

cred ca pot sa va dau o referinta in domeni. Mai ales in Timisoara.

Daca treceti prin Cluj si vreti o pizza buna, recomand restaurant italian Cluj.

Intrăm pe poarta, te despărți complet de faimoasa coastă a Mării Negre, ca și cum ar fi fost făcută, în ciuda Mamaiei.

Am o propunere de un restaurant bun in Cluj, acuma in perioada asta pana nu vine al 2-lea Lockdown, trebuie mers